Prima pagină » Sanatate » Boli si tratamente » Fibroza ficatului – cauze, simptome, tratament
Fibroza ficatului - cauze, simptome, tratament

Fibroza ficatului – cauze, simptome, tratament

09 mai 2014, 08:40,
în Sanatate
a:3:{s:7:"site_id";i:7;s:6:"old_id";i:43743;s:8:"site_url";s:15:"sanatate.bzi.ro";}
Fibroza ficatului este urmarea unei depozitari de material din proteine printre celulele ficatului, peste limitele fiziologice, deteriorand progresiv laborioasa sa activitate. Mai trebuie spus ca aceasta modificare patologica structurala are importanta prin faptul ca este prezenta in cele mai multe boli cronice hepatice. In acest organ devenit fibrozat se blocheaza schimbul de substante chimice dintre hepatocite (celule specifice ale ficatului) si sangele circulant, crescand mult presiunea in sistemul venei porte, situatie plina de riscuri la acesti bolnavi.

Vezi si: Parsoanele cu ficat gras, predispuse la diabet!

Sunt estimari ca in tara noastra exista aproximativ doua milioane de persoane purtatoare de virusuri hepatitice, potentialii viitori bolnavi de boli acute si cronice cu fibroza, inflamatie si steatoza (ficat gras). In organismul fiecarui suferind cronic hepatitic exista fenomenul natural de cicatrizare, in fapt, inflamatia si fibroza, un fel de vindecare cu defect. Daca progresia maladiei nu a fost oprita, urmeaza evolutia spre ciroza si cancer, cu speranta unui transplant.

Vezi si: Cum sa detoxifiem un ficat bolnav
 

Fibroza hepatica si sistemul venei porte
Pentru a intelege manifestarile si optiunile de tratament, amintim ca acest sistem venos asigura drenarea sangelui din aproape tot tubul digestiv (esofag, stomac, intestine pana aproape de canalul anal), splina, pancreas si vezica biliara. Vena porta, lunga de circa 8 cm, nu are valve, iar diametrul sau nu trebuie sa depaseasca 10-12 mm, daca sangele care trebuie sa intre in ficat nu intampina dificultati. Dupa cum vom arata, obstructia acestui sistem venos, in afara sau in interiorul ficatului, produce multe semne clinice, prin ridicarea presiunii intravenoase si dilatarea pana la ruperea acestor vase, cu sangerari in organele digestive.

Vezi si: Bolnavii cu ficat gras sunt mai predispusi la diabet!
 

Manifestari si simptome
Cresterea tensiunii portale poate produce jena dureroasa difuza, in diferite zone abdominale; abdomenul isi mareste volumul cu lichid de ascita; apoi senzatia de „prea plin” si astenie fizica, chiar la un volum redus de mancare, balonare accentuata, dureri in capul pieptului si arsuri, dureri retrosternale, voma cu sange sau cu aspect de zat de cafea, ori scaune cu acelasi aspect, diaree repetata, mancarimi persistente pe tegumente, pete rosietice pe podul palmelor; ficatul, splina, vezica biliara si pancreasul apar marite.
Cauze
Cauzele ce pot produce fibroza ficatului sunt multiple: virale, fungice, parazitare, toxice etc. Virusurile hepatitice pot produce activarea unor celule din ficat (celulele stelate) care pot prolifera peste normal, crescand astfel secretia extracelulara de proteine, care deterioreaza structura hepatica. Alte cauze: ciroza biliara, hemocromatoza, alcoolul, drogurile, medicamentele (metotrexat, amiodarona, paracetamol si altele), fara a omite obezitatea, prezenta, uneori, chiar din copilarie si adolescenta, scrie formula-as.ro. Se mai semnaleaza o cauza „ascunsa”: dezechilibrul florei intestinale, consecinta mai ales a abuzului de antibiotice generatoare de dispepsii diareice. Gradul de fibrozare se amplifica prin coparticiparea mai multor factori incriminati, motiv pentru care cercetarile medicale sunt foarte concentrate pe tot ce inseamna boli de ficat.
Diagnosticare
 
Stabilirea diagnosticului acestei stari destructurante hepatice este un amplu proces de gandire medicala in echipa, recunoscand ca numai manifestarile clinice nu sunt suficiente in acest scop. Metoda invaziva a biopsiei, considerata depasita de unii, trebuie folosita si in prezent, pentru evidentierea fibrozei si a gradului de fibrozare. Pentru stabilirea corecta a diagnosticului sunt necesare tehnici imagistice (RMN), deloc agresive, mijloace ce pot aprecia elasticitatea (elastografia) ficatului. Examenul ecografic este si el necesar, pentru ca poate ajuta la punerea mai din vreme a diagnosticului, cu precizarea ca orice usoara modificare a ecogenicitatii arata un substrat morfologic deteriorat in ficat. De asemenea, testele pentru evidentierea activitatii unor gene implicate in sinteza unor proteine si enzime hepatice, coroborate cu alte analize, sunt considerate foarte utile pentru stabilirea neinvaziva a diagnosticului.
Masuri generale si tratament
 
La modul ideal, ar fi existenta unui tratament care, dupa ce s-a depistat fibroza la inceputul ei ori la instalarea cirozei, sa faca tot procesul reversibil. In medicina exista multe studii clinice care au aratat ca in cazul multor bolnavi cu fibroza hepatica, boala a fost evident ameliorata. Totul a fost posibil o data cu amplificarea cunostintelor de biologie moleculara, privind fibroza hepatica, care pot stopa boala in stadii incipiente, ceea ce inseamna mult pentru viata bolnavilor. Pentru hepatitele cronice virusale, reducerea inflamatiei este prioritara tratamentului antifibros, in timp ce pentru hepatitele neinfectioase (alcoolice, parazitare, medicamentoase, chimice, toxice) este foarte posibil ca eliminarea cauzelor sa stopeze progresia bolii. In cazul multor bolnavi, trebuie reamintit ca s-a mancat mai mult decat trebuia si din ce nu trebuia, s-a baut si fumat mult, ajungandu-se, adesea, la obezitate, steatoza ori boala cronica de ficat. Consumul de apa si de sare trebuie atent coordonat, periodic, in functie de starea clinica de moment, apreciata de medicul curant, cel care stabileste regimul alimentar si continuarea si ajustarea medicatiei la externarea din spital. In ceea ce priveste remediile din plante, unele din ele au trecut de mult proba timpului, si in medicina clinica, avand bune efecte in regenerarea celulelor ficatului, suprimarea depunerii de material fibrilar si de colagen, reducerea nivelului enzimelor hepatice (ALT, AST) si a steatozei. Printre acestea se numara: salvia, armurariul, rostopasca, galbenelele, care au dovedit ca intaresc membrana hepatocitelor si reduc necrozarea lor. (Astenia fizica si somnolenta, aparute mai ales dupa mese, persistand cateva saptamani, necesita consult la medic, singurul in masura sa stabileasca pasii de urmat.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *