Fenomenul “copiilor singuri acasă“, prioritate Agendei 2030 prin obiectivul de dezvoltare 10, Reducerea inegalităților dintre țări și în interiorul acestora

Una din consecințele migrației externe temporare este reprezentată de numărul mare al copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate care rămân în grija rudelor sau familiei extinse. Unul dintre efectele negative îl reprezintă așa-zisul fenomen al “copiilor singuri acasă“: copii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate, pentru care lipsa părinților generează schimbări în viața de zi cu zi, afectând, în multe cazuri, viața socială, bunăstarea emoțională și evoluția școlară a acestora. Conform Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), 91.345 de copii aveau părinţii plecați la muncă în străinătate, în iunie 2019, din care 16.453 de copii cu ambii părinţi plecaţi şi 11.723 copii cu părintele unic susţinător plecat, desi datele furnizate de Ministerul Educației Naționale, având ca sursă Inspectoratele Școlare Județene evidențiaza însă un număr mult mai mare, de 159.038 de copii cu părinții plecați în străinătate. Nici datele provenite din sistemul educational nu sunt complete, surprinzând doar numărul copiilor integrați în sistemul de învățământ (preșcolari și școlari cu vârsta între 3-17 ani) și neincluzând copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală/în abandon școlar.

În ceea ce priveşte judeţul Iaşi, conform datelor prezentate de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi sunt 11.600 de copii aflat în această situaţie, dintre care 1361 sunt copii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate. 

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ: 1.000 de lei în plus pentru fiecare angajat din 2025

Prin intermediul obiectivului de dezvoltare 10, Reducerea inegalităților dintre țări și în interiorul acestora, Uniunea Europeana și statele membre vor depune eforturi pentru a asigura o creștere durabilă și favorabilă incluziunii în UE, o condiție necesară pentru reducerea inegalităților. Acestea vor combina servicii eficiente, eficace și adecvate de protecție socială și de asistență, o educație de calitate care să ofere șanse egale tuturor și piețe funcționale ale forței de muncă sprijinite de politici eficace în acest domeniu. Acest lucru va permite nu numai reducerea inegalităților între statele membre ale UE, ci și reducerea semnificativă a migrației. UE va continua să reducă stimulentele pentru migrația neregulamentară, să salveze viața oamenilor și să securizeze frontierele externe, să pună în aplicare o politică comună solidă în materie de azil și politici în materie de migrație legală, contribuind totodată la integrarea efectivă a migranților legali și a refugiaților în societățile și pe piețele forței de muncă din UE. Prin acțiunea sa externă, UE va continua să combată inegalitățile în afara Europei.

Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, promovate in cadrul Agendei 2030

Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) universale, transformaționale și inclusive descriu provocările majore ale dezvoltării umanității. Scopul celor 17 ODD este de a asigura o viață sustenabilă, pașnică, prosperă și echitabilă pe pământ pentru toată lumea, în prezent și în viitor. Obiectivele acoperă provocările globale care sunt cruciale pentru supraviețuirea umanității. Ele stabilesc limite de mediu și praguri critice pentru utilizarea resurselor naturale. Obiectivele recunosc că eradicarea sărăciei trebuie să meargă mână în mână cu strategiile care clădesc dezvoltarea economică. Ele abordează o gamă de nevoi sociale incluzând educația, sănătatea, protecția socială și oportunitățile de locuri de muncă, tratând în același timp schimbările climatice și protecția mediului. ODD-urile abordează barierele sistemice cheie pentru dezvoltarea sustenabilă cum ar fi inegalitatea, modele de consum nesustenabile, capacitatea instituțională slabă și degradarea mediului. Pentru atingerea acestor obiective, fiecare trebuie să-și îndeplinească partea sa: guvernele, sectorul privat,societatea civilă și fiecare om din lume. 

Disclaimer

Articole sunt prezentate în cadrul proiectului > de promovare a Agendei 2030 la nivelul judeţului Iaşi, implementat de Asociaţia Om Bun, în perioada 12 mai – 12 noiembrie, finanţat de Comisia Europeană, prin intermediul proiectului Shaping Fair Cities, SFC/99/2020.

Acest articol a fost produs cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conţinutul intră în responsabilitatea Asociaţiei Om Bun şi nu reflectă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. 

Sursa: MAE.ro şi Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României