Fanul este un amestec de plante medicinale, florile sale fiind ele insele o sursa de vindecare cunoscuta si utilizata din cele mai vechi timpuri. Fanul cosit pentru prima data are anumite proprietati, iar cel de-al doilea are alte efecte terapeutice, si mai puternice.
In lumea monahala se stie ca primul fan poate fi folosit impotriva oboselii ca tonic si revigorant, dar si ca sedativ, pentru tratarea insomniilor. Al doilea fan poate fi utilizat ca remediu contra racelilor, afectiunilor rinichilor, durerilor reumatice si a multor alte tipuri de dureri.
Stareta Onufria de la Manastirea Lipnita dezvaluie ca fanul rezultat in urma celei de-a doua cosiri este cel mai puternic din punct de vedere medicinal. Cunoscut si sub numele de otava, acest fan se scutura iar ceea ce ramane, macinisul.
In acest macinis pot fi gasite ramasitele a peste 10 plante medicinale, fiecare avand capacitatile ei lecuitoare: patlagina, sunatoare, sanziene, branca-ursului, trifoi rosu, flori si frunze de fagi, menta, angelica, drobita, piciorul-cocosului.
"O terapie cu fan proaspat este un adevarat balsam pentru intregul organism". Fanul care s-a uscat complet se scutura imediat pentru a obtine florile. Pentru tratamente, este recomandat sa se foloseasca fanul din zonele de munte sau alte regiuni curate, nepoluate.
Moduri de utilizare
Din iarba si florile de fan se pot face preparate medicinale de uz extern, precum ceaiuri, comprese sau bai. Baile cu fan – proaspat sau uscat – ajuta la relaxarea organismului, la calmarea sistemului nervos si a muschilor. Inhalatiile cu ceai de fan, facute seara, ajuta la desfundarea cailor respiratorii, eliminarea secretiilor si curatarea gurii. Sunt recomandate in raceala, dureri de cap cauzate de sinuzita, rinite si rino-sinuzite si faringite.
Se pun 3 litri de apa la fiert si se adauga 2 maini de fan. Se lasa la infuzat timp de 5 minute, apoi se face o baie de abur timp de 10 minute. Vaporii fierbinti se inhaleaza adanc pe nas si se expira pe gura. Se sta apoi in pat la caldura. Din ceaiul obtinut din pleava de fan se pot face si comprese. Se inmoaie in ceaiul cald un prosop si se aplica pe regiunile afectate ale corpului: dureri de cap, afectiuni respiratorii, dureri de fiere, dureri de rinichi, dureri de splina. Peste comprese se pune o patura groasa. Compresele cu fan pot fi de mare ajutor si in ulcerele varicoase si ulcerul trofic de gamba, datorita efectelor antibacteriene si anti-infectioase.
O alta metoda de utilizare a fanului este sub forma de prisnite. Se umple un saculet de panza (in sau bumbac) cu flori de fan si se leaga la gura. Se asaza intr-o sita si se opareste pe baie de abur. Fanul se umezeste de la aburii fierbinti. Se stoarce putin si se aplica pe zona afectata. Se acopera cu un prosop si se lasa sa actioneze pana a doua zi. Atentie, nu folositi florile si iarba de fan pentru consum intern. Unele plante pe care le contine pot fi otravitoare.