Statul român a ajuns să împrumute atât de mulți bani încât băncile împrumută instituțiile din depozitele constituite de populație. În 2008, anul celei mai mari crize financiare din ultimii zeci de ani, băncile din România împrumutau statul român din resursele de la grupurile-mamă.
146 de miliarde de euro este datoria externă a României. Un record all time! Datoria externă a depășit, conform unor specialiști, 50% din PIB. Asta deși datele oficiale arată că suntem datori doar cu 48% din PIB. În urmă cu doar 10 ani, România avea o datorie externă de aproximativ 29 miliarde de euro.
Băncile împrumută statul român din depozitele constituite de populație
Băncile din România acordă împrumuturi substanțiale statului român, susținând „cheltuielile mari” menționate recent de Marcel Boloș, ministrul finanțelor. Totodată, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a semnalat o creștere considerabilă a creditului de consum în ultimele luni. În contextul actual, caracterizat de deficite și inflație în creștere, situația se aseamănă cu cea din perioada 2007-2008, înainte de criza financiară globală și din România. Totuși, de data aceasta, băncile utilizează depozitele populației pentru a împrumuta statul, spre deosebire de 2008, când resursele erau obținute de la grupurile-mamă.
În acest an, Statul Român a fost principalul beneficiar al împrumuturilor de la bănci, fie prin intermediul Guvernului, administrației locale sau BNR, conform studiului „UE: Provocări uriașe și constrângeri financiare tot mai severe,” coordonat de Daniel Dăianu, academician și președinte al Consiliului Fiscal. Deși o asemenea situație pare neobișnuită într-o economie de piață normală, nu este surprinzătoare având în vedere deficitele în creștere și necesitatea de finanțare suplimentară din partea statului, așa cum a explicat ministrul finanțelor, Marcel Boloș.
Băncile preferă să împrumute Guvernul! Afaceriștii români aproape scoși din calcul
În esență, depozitele populației au devenit principala sursă de finanțare pentru bănci, iar Guvernul a fost clientul principal pentru plasamente. Interesant este faptul că afaceriștii români nu prea trezesc interesul băncilor. În fond, statul român este un partener de încredere și mai ales că nu prea face ”figuri” la procentul de dobândă.
Conform datelor BNR, în primele trei luni ale anului, soldul depozitelor populației a crescut de la 340 de miliarde de lei la 345 de miliarde de lei. La jumătatea anului, acest sold a ajuns la 353 de miliarde de lei, cu 13 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului.
Este de așteptat, având în vedere contextul economic din România, ca firmele private să joace un rol tot mai mic în cererea de împrumuturi de la bănci, creditul bancar fiind abia a patra opțiune de finanțare pentru acestea. Conform unui sondaj realizat de economiști în cadrul studiului „UE: Provocări uriașe și constrângeri financiare tot mai severe,” aproximativ 70% dintre companii se bazează pe reinvestirea profitului și/sau vânzarea de active pentru a-și acoperi nevoile de finanțare zilnică și investiții, comparativ cu 62% în perioada pandemiei (2020-2021). De asemenea, circa 23% dintre firme recurg la credite de la acționari, o scădere față de 28% în primul an al pandemiei, dar similară cu procentul din al doilea an al pandemiei (23% în 2023). Așadar, băncile împrumută statul român din depozitele constituite de populație