Expoziție inedită, în aer liber, la Iași, la început de 2022! Un cunoscut autor de cărți SF, Stanislaw Lem, va fi în prim-planul evenimentului organizat la Muzeul Unirii

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Stanislaw Lem este programată expoziția „Bestiarul lui Lem ilustrat de Mróz”. Cu acest prilej, Muzeul de Istorie a Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, propune publicului acest eveniment în aer liber, organizat în parteneriat cu Institutul Polonez din București. Realizată de prof. Janusz Górski, de la Academia de Arte Frumoase din Gdansk, expoziția pune în legătură ilustrații semnate de Daniel Mróz cu fragmente din proza lui Stanislaw Lem, prezentându-le publicului larg prin intermediul imaginilor amplasate pe gardul Muzeului Unirii, pe strada Alexandru Lăpușneanu, nr. 14, până pe 28 ianuarie 2022

Muzeul de Istorie a Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași, propune publicului o nouă expoziție în aer liber, organizată în parteneriat cu Institutul Polonez din București, de-a lungul primei luni din 2022. Asta, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Stanislaw Lem.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

Expoziția „Bestiarul lui Lem ilustrat de Mróz”, realizată de prof. Janusz Górski, de la Academia de Arte Frumoase din Gdansk, pune în legătură ilustrații semnate de Daniel Mróz cu fragmente din proza lui Stanislaw Lem, prezentându-le publicului larg prin intermediul imaginilor amplasate pe gardul Muzeului Unirii, pe strada Alexandru Lăpușneanu, nr. 14, până pe 28 ianuarie 2022.

Anul lui Stanislaw Lem, unul dintre cei mai apreciați autori polonezi din lume

De remarcat este faptul că e sărbătorit anul lui Stanislaw Lem (1921-2006) – scriitor, filozof, futurolog, autor de cărți SF și unul dintre cei mai populari și apreciați autori polonezi din lume. Operele sale au fost traduse în 52 de limbi, în tiraj total de 41 de milioane de volume, creația sa fiind catalogată ca un fenomen la scară mondială, cu o mare influență mai ales în rândul tinerei generații de iubitori ai genului, prin introducerea în atenția cititorilor a unor teme noi legate de apariția roboților auto-conștienți și a inteligenței artificiale, de avansul și realizările medicinei moderne, teme generatoare de dileme etice sau chiar legale.

După debutul ca poet în 1946, Lem finalizează în 1949 romanul de inspirație autobiografică „Edificiul nebuniei absolute”, publicat abia în 1955. În 1951 apare primul său volum SF, „Astronauții”, gen în care va excela ulterior, anticipând concepte precum realitatea virtuală și nanotehnologia, care, la momentul respectiv, nu puteau fi integrate decât în domeniul literaturii științifico-fantastice.

Texte filozofice, care abordează efectele la nivel social ale dezvoltărilor cibernetice

Dintre textele sale filosofice, reținem „Dialogi” (1957) și „Summa Technologiae” (1964), care abordează din perspectivă proprie efectele la nivel social ale dezvoltărilor cibernetice, dar și biologice. Universul extraterestru este abordat în romanele „Solaris” (1961) – a cărui ecranizare premiată la Cannes în 1972 este semnată de regizorul rus Andrei Tarkovski -, „Glasul Domnului” (1968) și „Fiasko” (1987). Renumele internațional îl datorează cu precădere seriei de povestiri umoristice reunite sub titlul „Ciberiada”, publicate în 1965, care propune cititorului o lume mecanizată populată de roboți.

Având drept protagoniști 2 roboți constructori cu puteri demiurgice, Trurl și Klapaucius, acest univers care părea la acel moment fantastic, ireal, imposibil, poate fi azi catalogat drept manifestarea anticipativă a unei viziuni paralele, probabile, chiar posibile. Cele mai bune reprezentări ale personajelor lui Lem au fost create de Daniel Mróz, ilustrator și designer renumit din Cracovia. Fără a fi în mod necesar un adept al literaturii SF, Mróz a fost captivat de simțul umorului demonstrat de Stanislaw Lem. Deși nu a ilustrat decât 3 dintre scrierile lui Lem, „Cartea roboților”, „Ciberiada” și „Motoare mortale”, pentru mulți fani ai genului, textele lui Lem sunt inseparabile de desenele lui Mróz.