Expoziția „Cucuteni 2021”, la Muzeul de Istorie a Moldovei de la Palatul Culturii din Iași

Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Palatului Culturii din Iași a deschis Simpozionul „Ceramică, sticlă, porțelan și piatră: Deteriorare și Conservare”, respectiv expoziția „Cucuteni 2021”. Aceasta va putea fi vizitată până pe 5 decembrie 2021, de marți până duminică, între orele 10:00 – 17:00 (ora 16:30, ultimul bilet)

Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași, sub auspiciile Ministerului Culturii, a organizat vineri, 29 octombrie 2021, începând cu ora 12:00, Simpozionul „Ceramică, sticlă, porțelan și piatră: Deteriorare și Conservare”. Evenimentul a avut loc on-line, reunind pe Platforma Zoom specialiști din muzee, universități, institute de cercetare, culte, cu preocupări în domeniul restaurării-conservării, cercetării și valorificării patrimoniului cultural. Programul Simpozionului a inclus și vernisajul expoziției „Cucuteni 2021”, de la la Muzeul de Istorie a Moldovei.

RomaniaTV

Dispar banii de pe carduri, ANAF şi BNR avertismente pentru toţi românii cu carduri

Observatornews.ro

Valentin a pedepsit-o cu moartea pe femeia iubită. Furios că Nicoleta vrea divorţ, a ucis-o, apoi şi-a dat foc în maşină

Aceasta va putea fi vizitată până pe 5 decembrie 2021, de marți până duminică, între orele 10:00 – 17:00 (ora 16:30, ultimul bilet), respectând normele impuse în contextul pandemiei. Acest proiect expozițional aduce în fața publicului piese valoroase din patrimoniul cultural național, ca urmare a activității de cercetare și conservare-restaurare, evidențiind astfel noi metode, tehnici și materiale specifice domeniului.

02:00

Partidă de pescuit incendiară la Iași. Un bărbat s-a gândit să-și facă de cap cu nevasta pe malul bălții, dar a fost întrerupt fix în cel mai prost moment: „A sărit peste nevasta mea”

02:00, 28 Mar 2025

Idei murdare, desprinse parcă din filme! Iată cum s-a gândit un ieșean să-și spioneze femeia. Dispozitivul a înregistrat totul și părea a fi de negăsit

Civilizația Cucuteni-Tripolie reprezintă cea mai fascinantă mărturie peste milenii a ceea ce a însemnat „Vechea Europă”

De reamintit că Civilizația Cucuteni – Tripolie reprezintă cea mai fascinantă mărturie peste milenii a ceea ce a însemnat „Vechea Europă”. Aceasta poate fi situată, fără niciun dubiu, în rândul faimoaselor culturi ale Orientului Apropiat sau ale Americii Centrale și de Sud. Ea este răspândită pe teritoriile de astăzi ale României (sud-estul Transilvaniei și zona Moldovei), Republicii Moldova și Ucrainei. Durata sa de evoluție cuprinde aproximativ două milenii, începând cu anii 4.600/4.500 până în jurul datei de 2.750, înainte de Hristos. Aceasta a avut una dintre cele mai spectaculoase civilizații cu ceramică pictată ale lumii preistorice. Cercetările arheologice au documentat existența unei civilizații prospere ilustrată prin așezări stabile, cu locuințe de suprafață. Din cele peste 4.000 de așezări descoperite pe întreg arealul de răspândire, din care aproximativ 1.800 pe teritoriul actual al României, 90 la sută au fost distruse de foc.

Specialiști ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au făcut cercetări arheologice

Specialiști ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași au făcut cercetări arheologice și anul acesta în așezarea Cucuteni. Asta la doar 50 de kilometri, lângă oraș. Este vorba despre cercetarea unei locuințe cucuteniene aflată în afara elementelor de fortificare ale sitului, în cadrul unei probabile extensii, despre care nu existau date până la acest moment. Totul se leagă de faptul că, în 1884, era descoperit, de către etnologul Theodor Burada, situl arheologic Cucuteni – Cetățuie, ce avea să devină așezarea eponimă a uneia dintre cele mai renumite civilizații preistorice din Europa (astăzi amplasată în comuna ieșeană Cucuteni).

După mai multe episoade cu cercetări de mică amploare, un moment-cheie în documentarea acestei așezări este reprezentat de săpăturile desfășurate de către arheologul german Hubert Schmidt, în 1909 și 1910, finalizate cu prima monografie a sitului (1932). Cercetările sistematice de aici sunt reluate între anii 1961-1966 de către o echipă coordonată de Mircea Petrescu – Dîmbovița și Marin Dinu. Ulterior, rezultatele obținute în urma acestei campanii sunt valorificate tot sub forma unei monografii (2004).