Ultimele două fantome, cronologic vorbind, sunt scoase din joc. Prin exorcizare. Petrov, alias Traian Băsescu, și Florin Cîțu, al cărui nume de cod rămâne încă o necunoscută. Aceștia pleacă în neant. Scutind societatea de prezența lor urât mirositoare. Și fiecare o face în felul lui. Să vedem, luându-i la rând, ce se întâmplă.
Traian Băsescu. L-a fugărit peste 30 de ani Petrov. Numele său de cod. Până când l-a prins. După ce l-a prins, spre disperarea lui Petrov, Traian Băsescu a beneficiat circa doi ani de clemența Justiției. Care a tot tergiversat termenele, până când l-a condamat definitiv. Înainte de a vedea ce înseamnă această condamnare, deschid o paranteză legată de CNSAS. Alte fantome, partizane lui Traian Băsescu și dușmani înverșunați ai lui Petrov, ies la rampă și susțin sus și tare că fostul președinte al României este total inocent. Că nu a știut. Că nu a știut că e în același timp și Petrov. Ca să vezi. Pentru a fi conștient de faptul că ai colaborat cu Securitatea, turnându-ți colegii și distrugându-le carierele pe motivații strict politice, ar trebui să se înființeze o instituție cu numele de CNSAS, care, după ani de zile, să-ți reîmprospăteze memoria și să-ți spună cine ai fost. Până atunci e ideală politica struțului. Sau a fantomei. Mai pe înțelesul tuturor, dacă ai violat, Doamne ferește, un minor, tu, Traiane, nu știi acest lucru până când nu vine Justiția să-ți facă demonstrația. Cu probele pe masă. Problema în acest caz, cea invocată de țuțării lui Băsescu, este că CNSAS, timp de mai mulți ani, răspunzând unor solicitări, a dat un verdict de necolaborare cu Securitatea în cea ce-l privește pe fostul președinte. Acest lucru s-a întâmplat nu din vina CNSAS. Ci pentru că arhivele Direcției a IV-a a Securității, în custodia căreia a intrat Băsescu, cu Petrov cu tot, au fost ținute în totalitate la secret. Până de curând. Dar chiar și în continuare o parte a acestor arhive sunt secrete. De aceea încă nu ne dumirim de pildă care este numele de cod al lui Mircea Toma. Actualul membru al CNA. Nu e de vină CNSAS că memoria lui Traian Băsescu nu a funcționat. Și nici că el a dat în mod repetat declarații în fals. Cum că nu ar fi fost ce a fost.
Mai mulți slujitori ai legii, care își spun avocați, s-au înghesuit pe posturile de televiziune în urmă cu câteva zile, când i se cânta prohodul lui Traian Băsescu, pentru a afirma sus și tare că legea nu i se aplică acestuia. Că nu poate fi alungat din vila de protocol și din biroul de protocol, că nu-i poate fi luată limuzina și nici retrași SPP-iștii la pachet cu pensia, întrucât el pur și simplu nu a știut pe ce lume se află. Am spus atunci insistent ceea ce spun și acum. Când săvârșești o infracțiune, faptele contează. Așa că Traian Băsescu ar fi cazul să-și facă bine-merci bagajele și de la Parlamentul European. Rezistând pe metereze, el a lansat în spațiul public o obrăznicie stupefiantă. Și anume că alegătorii săi ar fi fost în cunoștință de cauză atunci când l-au proiectat ca europarlamentar, întrucât CNSAS își dăduse ultimul verdict, care de astă dată confirma statutul său de turnător la Securitate. Nici acest argument nu rezistă. De ce? Pentru că Băsescu a negat tot timpul cu vehemență acest lucru și întrucât nu exista un verdict definitiv al Justiției, alegătorii au fost induși în eroare. Așa că valea și de la PE.
Și iată vine și rândul lui Florin Cîțu. Pus premier de către Klaus Iohannis. După ce tot acesta l-a impus ca ministru al Finanțelor. Poziții în care a făcut numai nenorociri. De pe urma cărora urmează să tragă generații întregi. Și apoi, pentru a ajunge președintele PNL, tot Iohannis l-a împins în față, contaminând cu acest prilej o țară întreagă cu coronavirus, mii de oameni fiind înghesuiți la Congres. Iar Cîțu a ajuns președintele PNL și mare șef peste Camera Deputaților. În tandem cu Iohannis, a rupt partidul și l-a aruncat într-o veritabilă prăpastie electorală. Și, în fine, după atâta tam-tam, „partida câștigătoare” s-a făcut praf și pulbere. Și tot „partida câștigătoare” este cea care a decis ejectarea lui Cîțu și exorcizarea lui, la pachet cu exorcizarea PNL. Ura și la gară!
Sunt două fantome care nu se mai întorc. Care nu o să ne mai bântuie. Dar altele așteaptă la rând. Și, din păcate, sunt multe.