O femeie a fost chemată în fața instanței de judecată de către un bărbat. Acesta din urmă le-a cerut magistraților să o oblige pe femeie la plata unor daune morale de 1.500 de lei. Asta, după ce ar fi primit mesaje prin care era numit „boschetar”, „escroc” sau „nesimțit”. Totuși, judecătorii ieșeni au considerat că nu se impune acordarea unor despăgubiri în acest caz
Un bărbat a solicitat daune morale de la o femeie, din cauza unor mesaje primite prin intermediul telefonului mobil. Astfel, magistrații din cadrul Judecătoriei Iași au respins recent cererea formulată de Iulian P., ca fiind nefondată. Totuși, sentința nu este definitivă, aceasta putând fi atacată.
De unde a pornit scandalul
Pe data de 22 aprilie 2019, Iulian P. a decis să o cheme în fața instanței pe Carmen L. Reclamantul le-a cerut judecătorilor să o oblige pe femeie la plata sumei de 1.500 de lei, drept daune morale, precum și cheltuieli de judecată.
„Solicit aceste despăgubiri ca echivalent al prejudiciului moral produs de pârâtă prin atacurile la persoană, reputația și demnitatea sa, mesajele ofensatoare, obscene, jignitoare trimise pe telefon”, a precizat reclamantul în cererea adresată Judecătoriei Iași. De cealaltă parte, femeia a cerut respingerea acțiunii.
Magistrații ieșeni au constatat că, în cursul anului 2019, pe fondul unui schimb de apartamente convenit de reclamant cu un alt bărbat, S.T., părțile au intrat în conflict în ceea ce privește tranzacția și bunurile mobile rămase în apartamenul dat la schimb. Astfel, femeia i-a transmis lui Iulian P. că unele dintre bunurile rămase în apartament îi aparțin (aspecte recunoscute de ambele părți).
„Pârâta i-a transmis reclamantului Iulian P. o serie de mesaje pe telefon, prin care, în limbaj neadecvat, i-a reproșat aspectele de mai sus, astfel că reclamantul s-a adresat unității de Poliție competente, după care a formulat cererea dedusă judecății”, au subliniat magistrații.
Nici pârâta nu a contestat că este autoarea mesajelor
Totuși, judecătorii ieșeni au considerat că faptele din acest proces nu pot fi considerate o bază pentru solicitarea de daune morale.
„Luând în considerare particularitatea că reclamantul a invocat producerea unui prejudiciu moral, constând în lezarea onoarei și reputației sale prin trimiterea mai multor mesaje text prin intermediul telefonului mobil, sarcina probei, ce îi revine, reclamă dovedirea următoarelor condiții legale, cumulativ: existența unui prejudiciu moral cert și nereparat, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția făptuitorului. În cauza de față, instanța reține neîndeplinirea cumulativă a cerințelor de mai sus, întrucât petentul nu a probat existența unui prejudiciu moral cert și nereparat”, au concluzionat magistrații ieșeni.
Conform acestora, deși nici pârâta nu a contestat că este autoarea mesajelor ce conțineau apelative ca „boschetar”, „escroc” și „nesimțit ordinar”, aceasta exprimându-și evident neadecvat nemulțumirile, este la fel de adevărat că exercitarea excesivă a libertății de exprimare nu dovedește în mod automat producerea unui prejudiciu de tipul celui invocat de reclamant, și anume un prejudiciu adus reputației și demnității sale.