Magistrații ieșeni au admis o cerere unică până în acest moment. Așadar, instanța a admis acțiunea formulată de un bărbat și a decis obligarea Municipiului Iași la plata unor daune morale în valoare de 15.000 de lei. Totul a pornit de la publicarea numelui reclamantului pe lista datornicilor la bugetul local
Sentință în premieră, emisă de judecătorii ieșeni! Un bărbat a câștigat procesul intentat Municipiului Iași, după ce numele său a apărut pe așa-numita „listă a rușinii”.
Astfel, recent, magistrații din cadrul Judecătoriei Iași au admis parțial cererea formulată de bărbat.
„Instanța admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Rotaru Virgil Dragoș în contradictoriu cu Municipiul Iași. Dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 15.000 de lei, cu titlu de daune morale”, au precizat judecătorii ieșeni. Decizia nu este definitivă, ea fiind contestată de municipalitate.
De unde a pornit scandalul
Procesul a început pe data de 12 februarie 2019. Reclamantul le-a cerut judecătorilor să oblige Municipiul Iași la plata de daune morale, respectiv de 200 de lei pentru fiecare zi, pentru acoperirea prejudiciului suferit ca urmare a publicării numelui acestuia pe lista debitorilor, începând cu data de 31 ianuarie 2018 și până în momentul epuizării faptei.
Mai exact, bărbatul a susținut că a fost notificat pentru neplata unei presupuse datorii la bugetul local, pe care el o contestase. Presupusa datorie era în cuantum de aproximativ 6.800 de lei și viza o clădire cu destinație nerezidențială situată în municipiul Iași.
Mai mult, potrivit acestuia, numele său ar fi urmat să fie trecut pe lista datornicilor, în cazul în care nu ar fi răspuns la notificare.
„Municipiul Iași, prin autoritatea administrativă fiscală, a emis pe numele meu acte administrativ-fiscale ce au fost anulate în mod definitiv. Am formulat împotriva Deciziei de impunere emisă pe numele meu o contestație administrativă și, în condițiile în care aceasta nu fusese încă soluționată, am fost înștiințat, prin notificarea din 8 ianuarie 2018, că neplata debitului imputat până la data de 31 ianuarie 2018 va fi asimilată consimțământului meu expres în vederea publicării numelui pe lista debitorilor de pe pagina de Internet proprie a municipalității. Am răspuns la acea adresă, arătând că nu îmi exprim un asemenea acord și că am formulat o contestație administrativă împotriva titlului de creanță”, a precizat bărbatul în instanță.
Conform acestuia, răspunsul său viza în mod evident refuzul său în vederea prelucrării datelor cu caracter personal.
„Am fost supus unor presiuni psihice nejustificate!”
Reclamantul a mai arătat că, deși se considera nevinovat, pe data de 29 iunie 2018, a plătit suma de 7.040,04 lei. În același timp, bărbatul a arătat că, în urma admiterii recursului de Curtea de Apel Iași, pe 19 noiembrie 2018 au fost anulate în mod definitiv actele administrative-fiscale emise pe numele său și care au stat la baza înscrierii sale pe „lista rușinii”.
„După data soluționării definitive a dosarului, numele meu a figurat în continuare pe cele două liste în format pdf ce pot fi găsite prin intermediul motorului de căutare Google pe Internet și în prezent, fiind atașate unor link-uri, astfel încât am solicitat să mi se comunice numărul de zile în care numele meu a figurat pe această listă, fără a fi făcută nicio mențiune la rubrica în care era trecut cu privire la vreun litigiu. În toată această perioadă, am fost supus unei presiuni psihice nejustificate, unor sentimente de umilire și rușine față de cunoscuți, fiindu-mi atașat în mod nejustificat un anumit stigmat social, fiind aduse prejudicii reputației mele și fiind încălcată prezumția de onorabilitate”, a mai afirmat ieșeanul în fața judecătorilor.
Totodată, acesta a susținut că și-a întemeiat acțiunea pe protecția daelor cu caracter personal.
Replica autorității
Reprezentanții Municipiului Iași au formulat o întâmpinare, prin care au invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, iar, pe fondul cauzei, au solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
„Prin adresa din 14 ianuarie 2019, organul fiscal al Municipiului Iași i-a adus la cunoștință reclamantului că publicarea pe pagina de Internet a listei debitorilor reprezintă o obligație legală, potrivit dispozițiilor art. 162, din Legea nr. 207/2015”, au precizat aceștia.
Ei au adăugat că, de la data aplicării în România a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, Municipiul Iași nu a mai procedat la publicarea pe site-ul oficial a listei datornicilor, dar că este posibil ca informațiile publicate să apară în motorul de căutare/indexare Google.ro, chiar dacă informația a fost ștearsă de pe site-ul propriu, iar înlăturarea acestora se va face în conformitate cu politica de eliminare a datelor cu caracter personal.
Mai mult, pârâții au mai susținut că, la finele lunii iunie 2019, organul fiscal a solicitat Serviciului de informatizare din cadrul Municipiului Iași eliminarea datelor contribuabilului de pe toate motoarele de căutare.
Cu toate acestea, pe 24-25 septembrie 2019, putea fi accesată Lista de debitori persoane fizice a Municipiului Iași prin intermediul motorului de căutare al site-ului respectiv. Conform reclamantului, fapta s-a epuizat abia începând cu data de 5 noiembrie 2019.
Concluziile judecătorilor
La emiterea sentinței, judecătorii au afirmat că ieșeanul are dreptate.
„În cazul de față, rezultă în mod evident din cuprinsul tuturor înscrisurilor depuse la dosar, dar și din recunoașterile parțiale ale pârâtului, că reclamantul a continuat să figureze în lista debitorilor, după achitarea debitului și chiar după ce titlul de creanță în baza căruia fusese înregistrat acest debit a fost anulat. De asemenea, instanța reține că nu a fost consemnată la niciun moment contestarea de către reclamant a debitului înregistrat pe această listă, deși exista rubrică specială în acest sens, iar organului fiscal îi revenea obligația de a efectua aceste mențiuni”, au afirmat magistrații ieșeni.
Care a fost greșeala?
Potrivit acestora, lista respectivă a continuat a fi postată chiar și după momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, în contextul unor notificări succesive ale reclamantului în sensul eliminării postării respective.
„Instanța constată că publicarea pe Internet a propriului nume pe o listă a datornicilor, în condițiile în care debitul fusese achitat sau titlul ce a stat la baza acestei înscrieri a fost anulat în mod definitiv de instanță este de natură să cauzeze suferințe de natură psihică/morală unei persoane. Analiza suferinței reclamantului se face prin raportare la starea afectivă a acestuia, la profesia exercitată, la faptul că lista respectivă a fost accesibilă oricărei persoane o perioadă îndelungată de timp, prin acțiunea unei autorități publice, reclamantul fiind pus într-o poziție de inferioritate și în situația de a-și apăra propria imagine. De asemenea instanța apreciază că demersurile, administrative și judiciare, întreprinse de reclamant și fără niciun rezultat pe o perioadă de aproximativ doi ani au fost de natură a accentua prejudiciul moral suferit de către acesta”, au mai spus magistrații.