EXCLUSIV! Reacții la cald ale profesorilor din liceele și școlile din Iași! Cu ce situații dificile se confruntă acum, în plină pandemie de COVID-19 – FOTO

În plină pandemie de COVID-19, în contextul cursurilor suspendate și al derulării procesului educațional exclusiv în mediul on-line, profesorii ieșeni se confruntă cu o serie de situații extrem de dificile! Aceștia detaliază ce tip de probleme trebuie să rezolve în aceste zile și ce pericole pot apărea după reluarea școlii. De asemenea, trag numeroase semnale de alarmă în legătură cu o serie de disfuncționalități majore pe care le are, în profunzime, sistemul public educațional românesc. Mai mult, cadrele didactice arată că în mediul rural se găsesc cele mai multe dintre greutăți în derularea predării și a comunicării cu elevii

Vremuri grele și stări de fapt sensibile pentru sute de cadre didactice din județul Iași, pe fondul gravei pandemii de coronavirus! Profesorii și sindicaliștii din sistem dezvăluie un șir de probleme pe care trebuie să le rezolve în aceste zile și ce pericole pot apărea după reluarea școlii.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

Lovituri în lanţ, au găsit reţeta răzbunării! Chefii au câştigat războiul cu Antena

Nu avem o platformă virtuală, unică la nivel național

Cadrele didactice arată că în mediul rural se găsesc cele mai multe dintre greutăți în derularea predării și a comunicării cu elevii. De asemenea, ei arată că nu există o platformă virtuală, concepută la nivel național, cu ajutorul căreia să poată desfășura procesul de predare-învățare și evaluare eficient și coerent.

„Eu cred că, în aceste vremuri, cea mai mare problemă ține de comunicarea cu elevii! Acum, din păcate, nu avem o Platformă virtuală, unică la nivel național și aprobată de Ministerul Educației și Cercetării, simplă și ușor de utilizat cu ajutorul căreia să derulăm procesul educațional în sistem on-line… Nu s-a făcut nimic în ultimii 30 de ani ca să existe un proces de digitalizare a școlilor. Să ne uităm și la catalogul electronic și cât de greu a fost implementat și tot părinților li s-a fost cerut să contribuie financiar. Ori, în aceste condiții, e extrem de dificil să ai o fluidă și eficientă derulare a activității, mai ales acum. E o dovadă că nu s-a făcut nimic, de 30 ani, în acest sens și e ceva grav”, a punctat Aurel Neicu, directorul Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din orașul Hârlău.

Cel mai greu de comunicat este cu elevii din mediul rural

Mai departe, managerul semnalează că sunt deficiențe majore în a intra în contact și a le oferi material didactic, pe cale virtuală, copiilor care provin din mediul rural.

„Da, aici sunt mari probleme de comunicare și transmiterea informațiilor… Sunt mulți care nu au Internet, nu au calculator, iar la telefon este greu să-i prinzi. Apoi, cred că la clasa a XII-a nu vor fi probleme pentru liceeni, inclusiv la Bacalaureat, pentru că au cunoștințele necesare. E posibil ca la clasa a VIII-a să fie o situație mai sensibilă la Evaluarea Națională. Dar, aici dacă se va renunța la ceea ce nu au făcut, când nu erau cursurile suspendate, cred că fiecare dintre elevi are posibilitate să rezolve subiectele, așa cum se vehiculează acum, la un nivel decent. Dacă la discipline precum Matematica și Limba și literatura română lucrurile se derulează bine, nu știu cum e la Muzică, Educație Fizică și Sport și cum pot profesorii să parcurgă bine materia!”, conchide Neicu.

„Nimeni nu a fost pregătit pentru această brutală schimbare de paradigmă”

În acest context, liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași, profesorul Laviniu Lăcustă, vine și el cu o analiză a acestei stări de fapt din educația românească, pe fondul epidemiei.

„Pentru început trebuie spus că nimeni nu a fost pregătit pentru această brutală schimbare de paradigmă în învățământ. E clar că, în aceste săptămâni, de la procesul de predare, la relaționare formală cu elevii și având toate mijloacele clasice la dispoziție nu este la fel prin intermediul mediului virtual. Trecerea bruscă la relaționarea on-line a dovedit că multe din Platformele educaționale lansate s-au dovedit a fi vulnerabile.

Cu toate acestea, colegii noștri au dovedit într-un număr covârșitor că pot face față, că sunt eficienți și bine pregătiți pentru a face școală pe zona digitală. Acest lucru le răspunde tuturor «marilor» reformatori de conjunctură și deontologi precum Funeriu, Miclea, Liliana Romaniuc sau chiar Moise Guran! Totuși, dincolo de asta, rămâne acestă imposibilitate de a avea contact direct cu elevii și totul se petrece la un nivel minimalist care nu permite să fie verificate toate stările copilului, mai ales pe segmentul emoțional”, arată Lăcustă.

Sunt probleme grave de infrastructură educațională în mediul rural

Inclusiv liderul USLIP vorbește de faptul că, în zona rurală, acum se văd cele mai mari probleme și disfuncționalități din sistemul public de învățământ preuniversitar.

„Acest lucru este extrem de grav. Acum, mă întreb ce vor mai inventa acești «distrugători» ai învățământului românesc care nu vor să înțeleagă adevăratele probleme ale sistemului… Am convigerea că aceștia au o ură pe care nu o pot explica decât prin interese particulare, inclusiv acum, fie a unei incapacități intelectuale de a înțelege un sistem în toată dimensiunea sa. Pe de altă parte, aceste săptămâni ne arată că cea mai importantă problemă cu care ne confruntăm este experiența socială inedită.

Se arată că învățământul formal la clasă, contactul direct cu elevii este cea mai viabilă formă a sistemului de educație pe care trebuie să o perfecționăm. Vreau să arăt că, tocmai acum, putem vedea cu ce mari probleme se confruntă atât sistemul de învățământ, cât și cel medical atunci când vine vorba despre lipsa dotărilor, lipsa protocoalelor și a programelor ineficiente care au dus, după 1989, la stagnare și nu la modernizare… Trebuie să se sublinieze, tocmai din această perspectivă, gravele probleme de infrastructură pe care le avem la școlile și liceele din mediul rural”, a concluzionat profesorul Laviniu Lăcustă.

„Cea mai afectată este practica elevilor noștri”

În legătură cu toate aceste elemente, Mihaela Ungureanu – directorul Colegiului Pedagigic „Vasile Lupu” din Iași crede că, în plin COVID-19, practica elevilor are cel mai mult de suferit.

„Având în vedere specificul colegiului nostru, tocmai practica pedagogică pe care o făceam cu copiii are cel mai mult de suferit. În rest, e clar că lucrurile nu sunt la fel, dar, alături de colegii mei, am făcut și facem totul pentru a duce mai departe procesul educațional. Cred că esențial este să facem evaluarea pe parcurs a elevilor, pe etape, deoarece examenele finale nu sunt cele mai relevante pentru pregătirea lor. Oricum, peste două treimi din materie a fost parcursă și, cred eu, testările naționale care urmează vor trece cu bine. Totuși, chiar acum putem vedea câte nu s-au făcut, reformat în educația noastră din în ultimii 30 de ani, la schimbări de programă și de sistem. Vom vedea ce se va întâmpla după reluarea cursurilor și cum se va decide de la Ministerul Educației, de unde aștept măsuri înțelepte și pentru binele sistemului educațional”, menționează profesorul.

„Am încercat să nu punem familia să rezolve sarcinile copilului”

Un aspect extrem de interesant abordat pe acest subiect este cel prin care dascălii au încercat să-l implice pe elev în parcurgerea cerințelor educaționale de etapă și nu ca părinții să fie cei care să facă acest lucru.

„Toți colegii noștri sunt în legătură cu elevii, totul după un program bine stabilit și organizat. Totuși, urmărim să-i implicăm pe copii în procesul acesta derulat on-line și nu ca părinții să le rezolve exercițiile. E esențial ca elevul să fie cel care este activ în a parcurge și a rezolva ceea ce-i trimite profesorul, iar părinții doar să monitorizeze dacă acesta parcurge ceea ce a primit. E esențial acest lucru, mai ales pe acest fond greu. Oricum, după reluarea cursurilor se va trece la parcurgerea întregii materii, astfel ca totul să fie făcut conform programei”, a scos în prim-plan și Mihai Crauciuc, directorul Școlii Gimnaziale „Alexandru cel Bun”.

Trebuie arătată și implicarea educatorilor în acest proces

Nu în ultimul rând, trebuie arătată și implicarea educatorilor în acest context nefavorabil la nivel de învățământ preșcolar.

„Da, ne-am adaptat foarte bine acestor vremuri, eu și colegii mei educatori. Fiecare grupă de micuți are un sistem prin care le sunt oferite toate cele utile pentru a le stimula creativitatea și a parcurge eficient și pozitiv ceea ce ar fi trebuit să facă la grădiniță. Părinții sunt partenerii noștri și cu ajutorul lor facem totul ca micuții să primească tot ceea ce au nevoie ca informație spre educare din partea noastră. Mai greu va fi cu etapele de înscriere și de reînscriere la grădință, în contextul în care totul a fost decalat”, arată și Liliana Valicu, director al Grădiniției cu Program Prelungit (GPP) cu numărul 16 din municipiul Iași.