EXCLUSIV! Este probabil cea mai căutată femeie din Iași! Ea deține tot secretul epidemiei de coronavirus! Sute de pacienți așteaptă zilnic verdictul ei! Cine scapă, cine nu?

Cele mai râvnite secrete din laboratorul în care se prelucrează testele de depistare a coronavirusului. Aici se decide dacă pacientul are sau nu coronavirus. Mii de teste s-au făcut în sute de ore. Nimeni nu a știut până acum ce se întâmplă acolo. Reporterii BZI au obtinut un interviu exclusiv cu dr. Aida Bădescu, șefa laboratorului de biologie moleculară din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Iași.

Aproximativ 5.000 de teste au trecut prin mâinile acestui medic. Ea este cea care pune ștampila de pozitiv sau negativ pe toate testele coronavirus efectuate la Iași de pe toată regiunea Moldovei. Specialiștii din laborator care luptă împotriva coronavirus nu au ieșit niciodată în față să prezinte situația cu care se confruntă. Sute de ore au petrecut în laborator pentru a depista care pacient este pozitiv la infecția cu coronavirus. Ei sunt oamenii care luptă din umbră, specialiștii care trimit medicilor verdictul. Mii de pacienți și cadre medicale așteaptă cu sufletul la gură rezultatele testelor, dar câți se întreabă cât se lucrează pentru a primi rezultatul? Interviu de excepție cu șefa laboratorului de biologie moleculară, locul în care se prelucrează toate testele pacienților suspecți de coronavirus.

Stirile PROTV

Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare

RomaniaTV

Acuzații DURE la adresa lui Honorius Prigoană. Un om foarte rece, închis și deloc prietenos. Caracterul lui ar lăsa de dorit. Ce s-a aflat acum despre el

Munca din spatele reflectoarelor

În 12 ore de lucru și uneori mai mult, specialiștii de la laboratorul de biologie moleculară de la Spitalul de Boli Infecțioase Iași prelucrează aproximativ 200 de teste. Zilnic, 200 de persoane așteaptă cu sufletul la gură să afle dacă sunt sau nu infectate cu coronavirus. Rezultatul vine întotdeauna de la ei. Nimeni nu știe câtă muncă este de fapt în spatele aflării unui rezultat. La știri, apar doar liste de pacienți suspecți sau pozitivi.

Redactorii cotidianului „Bună Ziua Iași” au stat de vorbă cu cea care coordonează una dintre cele mai solicitate echipe de specialiști în lupta cu coronavirus.

„Capacitatea de lucru este de aproximativ 200 de teste pe zi, în aproximativ 12 ore. În laboratorul de biologie moleculară primim probele recoltate de la pacienții aflați în spitalele din Iași, dar și de la cei din regiunea Moldovei. Suntem o echipă de șase specialiști și lucrăm în ture de câte 12 ore. De la începutul pandemiei și până în prezent, am efectuat aproximativ 5.000 de teste”, a specificat dr. Aida Bădescu, șefa laboratorului de biologie moleculară din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Iași.

„Am mers până la limita capacităților fizice și psihice”

Medicul ieșean își amintește cu emoție de așteptarea primului rezultat. Atunci, nimeni nu se aștepta la amploarea cu care s-a răspândit noul coronavirus. Specialiștii au fost luați și ei prin surprindere. Aceștia au fost nevoiți să-și neglijeze viața personală și famiile pentru a face față volumului exagerat de muncă. Declarațiile acestora sunt demne de respect.

„A fost și este foarte greu. În lupta cu coronavirusul am mers până la limita capacităților fizice și psihice. Pentru noi, nu a mai contat familia, nu a mai contat nimic. Am lucrat zi-lumină în laborator, fiecare membru al echipei oferind maximum de potențial pentru a duce la bun sfârșit volumul de muncă zilnic. Nimeni nu pleacă acasă până ce nu finalizează numărul de teste care vin zilnic în laborator. Primele emoții au fost atunci când am efectuat primele teste, acum ne-am obișnuit. Aceasta este meseria noastră și era firesc ca fiecare dintre noi să acționeze astfel. La început eram trei specialiști, iar ulterior ni s-au mai alăturat alți trei. Ne vom confrunta, evident, cu un vârf al pandemiei, dar suntem pregătiți pentru asta”, mai spune dr. Aida Bădescu.

„Nu purtăm echipamente”

Deși prelucrează probele pacienților suspecți de coronavirus și multe teste ies pozitive, specialiștii din laborator nu au nevoie de echipamente de protecție pe toată durata prelucrării probelor. Șefa laboratorului de biologie moleculară povestește că în unele zone de lucru costumația specifică nu este necesară.

„Nu purtăm echipamentele acelea super închise. Nu ne protejăm la fel, pentru că nu venim în contact cu pacientul, nu venim în contact cu respirația lui, cu atmosfera în care el respiră și pe care el o contaminează. Noi în laborator venim în contact cu un tub, cu o eprubetă, în care există material biologic. Eprubeta respectivă trebuie să fie curată, nu contaminată, dar noi luăm toate măsurile de precauție ca atunci când manipulăm eprubeta respectivă să nu ne contaminăm. Nu este același risc pe care îl comportă un clinician. În momentul în care primim eprubeta, aceasta este manipulată doar cu mănușa și toate etapele de deschidere a eprubetei se fac sub protecție. Se folosesc lămpi UV și riscul este controlat. Avem experiența atâtor ani de manipulare a probelor recoltate de la pacienții HIV infectați”, mai spune medicul ieșean.

Salvarea: Extractorul automat

Data de 28 martie a adus zâmbetul pe chipul cadrelor medicale din laborator. Atunci au primit un aparat care le-a ușurat munca de zeci de ore și i-a ajutat ca în loc de 50, 70 de teste pe zi, să poată face și 200.

„De pe 28 martie am început să lucrăm cu un extractor automat. De atunci testăm în mod constant o sută, o sută și de probe. De vreo două săptămâni avem un volum mai mare de probe din diverse zone. Am primit din Suceava, Botoșani, Bacău și Botoșani. Până să avem extractorul, probele se extrăgeau manual. Un om trebuia să lucreze aproximativ patru ore pentru 24 de probe. Ceea ce extractorul face într-o oră și un sfert, un om făcea în patru ore. Era foarte obositoare această activitate. Extractorul este foarte util pentru că nu obosește și nu-ți consumă omul. Am lucrat manual până pe 28 martie și făceam între 50 și 70 de probe pe zi. Adică trei extracții pe zi. Mai mult nu puteam face”, adaugă dr. Aida Bădescu

Pot apărea și erori. Cum se produc acestea?

Încă de la începutul pandemiei s-au făcut diverse speculații la adresa specialiștilor. Mulți au fost acuzați de neprofesionalism atunci când testele dădeau erori. Medicul ieșean explică pe înțelesul tuturor cum stă treaba de fapt.

„Erorile testului țin de obicei de greșita recoltare. Un rezultat negativ nu exclude diagnosticul, de aceea se cere din nou recoltarea probei, pentru că un test poate ieși negativ din cauza faptului că recoltarea nu a fost făcută foarte bine. Eroarea poate apărea spre exemplu atunci când pacientul se spală, și poate să-și îndepărteze secrețiile. Dacă recoltarea se face după ce s-a spălat, încărcătura este mult mai mică. Se poate întâmpla ca astăzi testul să iasă negativ și mâine pozitiv. De aceea se cere ca regulă să diagnostichezi pacientul după două teste consecutive. Dacă rezultatul nu iese exact din prima, nu este nimic greșit. Acest lucru nu înseamnă că ai lucrat testul greșit, este pur și simplu o problemă de recoltare sau o problemă de expresie a virusului. Totodată, uneori virusul nu este ușor detectabil”, mai spune medicul ieșean.

„Nu este totul alb și negru”

Șefa laboratorului susține că erorile pot apărea la orice nivel. Aceasta spune că orice este realizat de o mașinărie sau de mâna omului poate să dea erori. Erorile în cazul prelucrării probelor pacienților sau chiar a testelor apar inevitabil. Acestea pot fi însă controlate.

” La noi în laborator există erori preanalitice, adică ce se întâmplă înainte ca proba să ajungă la mine în laborator. Eu nu am de unde să știu cum recoltează proba asistentul și dacă a recoltat sau nu de unde trebuie. Erorile se pot face și după recoltarea probelor. Adică să recoltezi de la un pacient și să scrii numele altuia. În momentul în care sunt mulți pacienți și stresul este foarte mare, se poate greși și la înregistrare. Există și erori care se pot întâmpla și în laborator. Orice lucru făcut poate la un moment dat să aibă o eroare, din oboseală, din neatenție, din diverse cauze. Erorile analitice. Mașinăriile pot și ele să aibă erori, dar aceste erori sunt controlate și se face tot posibilul ca riscul de eroare să fie cât mai mic cu putință.

Există posibilitatea ca cel care citește testul să piardă rândul, să spui unui pacient care este negativ că este pozitiv, până îți dai seama de eroare. Erori pot apărea în orice moment în care există un șir de manopere în care sunt implicați mulți specialiști. Nu este totul alb și negru, există variante de gri. Suntem profesioniști și facem totul cât se poate de bine. La final, beneficiarii testului și medicul trebuie să interpreteze lucrurile în context clinic”, încheie dr. Aida Bădescu, șefa laboratorului de biologie moleculară din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Iași.