Este ieșeanul care, alături de alți câțiva specialiși pe plan național, se implică și este specializat inclusiv pe zona cercetărilor biomedicale! E vorba de polimeri termo și foto-sensibili care pot fi utilizați inclusiv pentru imobilizare și eliberare controlată de medicamente, nanomanipulare de biomolecule (ADN sau proteine). Având în vedere toate acestea, prof. univ. dr. ing. Nicolae Hurduc, fost ministru al Cercetării din România și actualul decan al Facultății de Inginerie Chimică și Protecția Mediului „Cristofor Simionescu” – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a oferit un interviu succint, pe subiectul fierbinte al pandemiei de coronavirus, reporterilor Cotidianului Bună Ziua Iași (BZI). Acesta, având importante colaborări cu valoroși cercetători de pe plan internațional și preocupări științifce legate de virusuri de peste 15 ani, vine cu informații, detalii extrem de interesante și de utile pentru publicul larg care fac direct referire la stoparea COVID-19
În această perioadă, cercetători și oameni de știință din întreaga lume caută soluții pentru stoparea, găsirea unui vaccin, respectiv tratamente eficiente ce au în prim-plan pandemia de coronavirus, cea mai gravă situație planetară din ultima jumătate de secol. Având în vedere toate acestea, prof. univ. dr. ing. Nicolae Hurduc, fost ministru al Cercetării din România și actualul decan al Facultății de Inginerie Chimică și Protecția Mediului „Cristofor Simionescu” – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, a oferit un interviu succint, pe subiectul fierbinte al COVID-19, reporterilor Cotidianului Bună Ziua Iași (BZI).
„Importantă problemă a imobilizării și manipulării virusurilor pe suprafețe”
Acesta, având importante colaborări cu valoroși cercetători de pe plan internațional și preocupări științifice legate de virusuri de peste 15 ani, vine cu informații, detalii extrem de interesante și de utile pentru publicul larg care fac direct referire la stoparea COVID-19.
„Preocupările mele legate de virusuri au debutat în urmă cu mai bine de 15 ani, atunci când începuse să se dezvolte ideea fabricării bio-procesoarelor. Necesitatea înlocuirii procesoarelor clasice derivă din aspectele de limitare a frecvenței de operare a acestora și implicit a vitezei de lucru, datorită fenomenelor de încălzire din timpul funcționării. În acel context era deosebit de importantă problema imobilizării și manipulării virusurilor pe suprafețe, motiv pentru care a trebuit să mă pun la punct cu elemente de biologie moleculară, recunoaștere moleculară, auto-asamblare, chimie supramoleculară și, nu în ultimul rând, modelare moleculară (eu fiind inginer chimist de profesie). Între timp au apărut însă procesoarele cuantice, motiv pentru care interesul față de procesoarele biologice a scăzut considerabil”, precizează universitarul.
„Îmi sunt familiare multe aspecte legate de modul de organizare a unui virus, de maniera de atac la nivel celular, de multiplicare virală”
Pe de altă parte, fostul ministru al Cercetării continuă să scoată în prim-plan elemente esențiale din ceea ce în înseamnă acțiunea de cercetare și combatere a unor asemenea virusuri.
„Am făcut această introducere pentru a se putea vedea că în cercetare, un domeniu de mare interes, poate să apară și să dispară destul de repede, astfel încât efortul de a forma cadre înalt specializate pe o direcție de nișă poate să rămână fără niciun efect. De aceea activitatea de cercetare nu este și nu poate fi rentabilă economic, în sensul clasic al cuvântului, decât atunci când vorbim de un întreg sistem național și nu doar de colective, sau Institute. Fiindu-mi familiare multe aspecte legate de modul de organizare a unui virus, de maniera de atac la nivel celular, de multiplicare virală, am să-mi permit să fac unele comentarii legate de marea problemă cu care ne confruntăm în aceste momente, și anume pandemia COVID-19, generată de coronavirusul SARS-CoV-2”, mai arată profesorul universitar.
„Aproximativ 80 la sută dintre persoanele bolnave nu au nevoie de o asistență medicală deosebită, putându-se trata la domiciliu”
Mai departe, acesta arată că coronavirusul nu are multe elemente diferite față de ceea ce este o gripă tradițională! Cu toate acestea, el recunoaște că problema gravă este legată de amploarea numărului de bolnavi, în acest moment fiind peste 250.000 cazuri la nivel mondial.
„Trebuie să recunosc faptul că nu m-a impresionat la început foarte tare epidemia apărută în China la începutul anului 2020, deoarece boala în sine nu se deosebește foarte mult de o gripă tradițională. Și după cum s-a văzut ulterior, aproximativ 80 la sută dintre persoanele bolnave nu au nevoie de o asistență medicală deosebită, putându-se trata la domiciliu. Efectele pe care le produce această pandemie sunt însă devastatoare prin amploarea numărului de bolnavi, în acest moment fiind peste 250.000 cazuri la nivel mondial”, amintește decanul.
„E de-a dreptul imposibil să faci față unei astfel de situații”
De asemenea, așa cum este evident, profesorul universitar consideră că marea gravitate a stării de fapt vine de la dezvoltarea foarte rapidă a epidemiei la nivel național care blochează complet sistemul sanitar din acea țară, indiferent dacă vorbim de state mai mult sau mai puțin dezvoltate.
„În Italia, spre exemplu, s-au înregistrat peste 5.000 de cazuri noi în doar 24 de ore. E de-a dreptul imposibil să faci față unei astfel de situații, mai ales că acest ritm năucitor se poate menține săptămâni sau chiar luni de zile. În acest context, efectele economice sunt greu de anticipat, multe țări fiind obligate la un moment dat să impună izolarea la domiciliu, interdicții de circulație etc. Chiar dacă există o serie de activități care permit munca la domiciliu, majoritatea ramurilor de activitate vor avea enorm de suferit din cauza lipsei temporare de personal. După cum s-a văzut, este necesară dispersarea grupurilor mari de persoane pentru a încetini evoluția pandemiei, după închiderea școlilor și universităților, marile companii suspendându-și temporar activitatea, în speranța depășirii cât mai rapide a vârfului de epidemie”, reamintește prof. univ. dr. ing. Nicolae Hurduc.
„Au fost identificați 77 de compuși chimici care potențial ar putea bloca coronavirusul”
Dincolo de toate cele reliefate, fostul ministru al Cercetării din România vine cu îmbucurătoarea și spectaculoasa informație ce face referire la eforturile întregii lumi a oamenilor de știință în a găsi, cât mai rapid și mai eficient, un antidot la COVID-19.
„Eforturile care se fac în direcția găsirii unui tratament adecvat și a unui vaccin sunt enorme și toate grupurile specializate de cercetare din întreaga lume lucrează acum la turație maximă. Acum o săptămâna s-a reușit izolarea virusului pentru a putea fi studiat din punct de vedere al comportamentului și deja sunt mai multe țări care testează primele vaccinuri. Inteligența Artificială pune și ea umărul la acest efort general. Astfel, la OakRidge National Laboratory (ORNL) – Statele Unite ale Americii, sub coordonarea prof. Jeremy Smith, se caută soluții pentru blocarea virusului, apelând la cel mai puternic super-computer din lume (cu o putere de calcul mai mare decât un milion de computere obișnuite). Au fost identificați astfel 77 de compuși chimici care potențial ar putea bloca virusul, aducându-l în imposibilitatea de a se mai fixa pe membranele celulare”, conchide, cu o veste extrem de bună pentru toți românii, profesorul Hurduc.
De reamintit că, într-un top național, specialistul ieșean în Chimie se află între primii 200 de români ale căror articole au avut impact internațional.