Pandemia de COVID-19 tulbură și provoacă schimbări radicale în toate domeniile! Unul dintre cele mai lovite dintre acestea este și mediul academic. Niciodată în istoria lor marile universități din Iași nu s-au mai confruntat cu așa ceva. Cei mai afectați sunt chiar studenții, dar și viitorii absolvenți de liceu. După ce se va finaliza această stare gravă, unele specializări din învățământul superior vor avea mult de suferit. Cu toate acestea, altele vor avea parte de o creștere și o evoluție spectaculoasă. Impactul major va fi pe piața muncii și asupra economiei orașului. O analiză extrem de incisivă și de realistă pe acest plan este realizată de un profesionist cunoscut pe zona managementului financiar, respectiv a guvernanței financiare corporative. De asemenea, acesta face și o radiografie a economiei autohtone și indică măsurile care pot duce la reducerea efectelor crizei în rândul companiilor, a pieței forței de muncă
COVID-19 tulbură și provoacă schimbări radicale în toate domeniile! Unul dintre cele mai afectate și zguduite dintre acestea va fi și mediul academic. În istoria lor, marile universități din Iași nu s-au mai confruntat cu așa ceva.
Ce domenii sunt afectate? Care ar putea crește?
Astfel, dacă erau în plină dezvoltare, specializări precum cele tehnice, în construcții, inginerie sau de filologie vor avea o scădere. Nici IT-ul nu va fi evitat. De precizat că, în baza datelor din ultimii cinci ani, la acestea se înscriau mulți absolvenți de Bacalaureat. Mai mult, ca inserție pe piața muncii, chiar după finalizarea studiilor, cei care-și finalizau studiile reușeau să se angajeze.
Pe de altă parte, cele care ar putea crește ar putea fi Biologia, Chimia, Farmacia și Medicina, Chimia industrială, Managementul resurselor umane, Asistența socială, Psihologia, Contabilitatea informatică sau Managementul riscului. Posibil ca și segmentul unor specializări din arealul Agronomiei sau Medicinei veterinare să crească pe fondul efectelor post-pandemie. Pe de altă parte, datele de referință la nivelul anului 2018 arătau că peste 85 la sută dintre absolvenții de: Informatică, Automatică și Calculatoarele, Economie, Arhitectură, Mecanică, Electronică și Telecomunicații, Construcții, Medicină Veterinară intrau pe piața muncii direct după luarea licenței.
Situația actuală. Analiză succintă
Plecând de la toate acestea, o analiză extrem de incisivă și de realistă a cadrului general ce implică cele prezentate mai sus este realizată de un profesionist cunoscut pe zona managementului financiar, respectiv a guvernanței financiare corporative. Este vorba de prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, prorector pentru activități studențești și parteneriate cu mediul economic și sectorul public la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași. Aceasta a fost consultată din perspectiva faptului că este membru al Departamentului de Finanțe, Monedă și Administrație Publică (FEAA) de la UAIC și specializată, printre altele, pe Management financiar, management sau Guvernanță financiară corporativă.
„Este o liniște aparentă, ca în vremuri incerte de război”
Profesorul universitar prezintă tabloul a ceea ce se petrece acum.
„În vremurile actuale se discută foarte mult despre pierderile înregistrate la nivel global de răspândirea virusului COVID-19, despre posibile măsuri de contracarare și analize de impact. După unele estimări, pierderile ar putea ajunge la cca. 2,7 trilioane dolari americani, echivalentul Produsului Intern Brut al Marii Britanii, deoarece China este țara cea mai afectată, iar ponderea acesteia în economia mondială este de 16 la sută.
La nivel european, dacă ar fi să luăm doar exemplul Italiei, datele estimează că nivelul pierderilor în economie ar atinge 30 de miliarde de euro. Eforturile de încetinire a răspândirii acestui virus au pus «lacătul» pe economia globală și au impus măsurile de distanțare socială, generând efectul de lockdown. Este o liniște aparentă, ca în vremuri incerte de război, pentru că volumul transporturilor aeriene și auto s-a redus cu peste 95 la sută, iar «ușile închise» ale frontierelor au generat evoluții nefavorabile ale piețelor de capital”, reliefează universitarul ieșean.
Acesta arată că, acum, se discută foarte mult despre nevoia imperativă de repornire a motoarelor economiei, altfel criza sanitară va fi dublată de o criză economică severă.
„Deja suntem preocupați de cum va fi viața după COVID-19 sau dacă vom fi nevoiți să trăim alături de acest virus o lungă perioadă de timp”, mai punctează prorectorul.
Lecții din trecut
De asemenea, membrul comunității academice arată că, încă din secolul al XV-lea, astronomul și economistul Nicolaus Copernic atrăgea atenția că sunt patru maladii care fac omenirea să sufere: foametea, pesta, discordia și stricarea monedei (i-am spune inflație, în vocabularul bancar actual). Cine ia măsuri în aceste situații de criză și cui ne adresăm?
„Ne adresăm Statului, deoarece chiar și cel mai mare economist clasic, Adam Smith, deși este apărătorul și susținătorul economiei liberale, admite că aceasta nu poate funcționa decât în momentul în care a fost creat un aparat instituțional public. În secolul al XX-lea, în perioada reconstrucției după cel de-Al Doilea Război mondial, un alt economist și înalt funcționar în Guvernul Franței, Pierre Massé, afirmă că Statul a devenit un «reductor de incertitudini» care permite dialogul între «parteneri sociali», în vederea explorării posibilității de a acționa în viitor.
Intervenția Statului în economie este realizată atât prin instituții și organisme ale puterii publice, cât și printr-un evantai de instrumente de politică financiar-monetară cum sunt: acordarea de împrumuturi, participații de capital, subvenții, ajutoare financiare și avantaje fiscale, bonificații ale dobânzii, finanțarea unei părți din cheltuielile legate de intrarea pe o piața nouă, asistență și consultanță. Sunt măsuri care au fost aplicate la nivel internațional și au avut efecte benefice, relansând producția și investițiile și generând creștere economică”, dezvoltă prof. univ. dr. Onofrei.
„Situația actuală impune nevoia de a reduce dependența de importuri…”
Mai departe, economistul crede că este important să menționăm că unele din aceste măsuri (injecții de capital, facilități fiscale sau împrumuturi cu garanții guvernamentale) fac parte din categoria ajutoarelor de Stat. Ajutoarele de Stat se acordă în caz de dificultate financiară, când nu sunt alte soluții, pentru că nimeni nu-și asumă riscuri crescute, respectând regula „prima și ultima dată.
„Aceasta înseamnă că nu pot fi utilizate decât în situații clare și după proceduri reglementate, deoarece denaturează concurența și nu mai fac diferența între bun-platnici și rău-platnici. Situația actuală impune nevoia de a reduce dependența de importuri și redefinirea/schimbarea obiectului de activitate de către firmele românești, pentru a evita falimentul. Deja s-a constatat că este posibil acest lucru, deoarece producători români de cosmetice produc gel dezinfectant, fabrici de mașini au asamblat linii de producție pentru ventilatoare, fabrici de confecții produc combinezoane și măști de protecție”, dezvoltă specialistul.
Învățăminte pentru universități și adaptarea ofertei de studii
În tot acest tablou, oficialul UAIC se apleacă și asupra faptului că situația generată de criza COVID-19 a arătat importanța fundamentală a unor profesii aflate în prima linie în această perioadă, cum sunt: personalul medical, personalul de îngrijire a persoanelor în vârstă, servicii publice (apărare și ordine internă), servicii de salubritate, servicii comerciale și livrări la domiciliu.
„Totodată, s-a dovedit rolul vital al industriei de IT, care facilitează educația on-line, comunicarea cu instituțiile publice, cu aparatul medical, achizițiile de alimente și bunuri etc. De asemenea, s-a constatat utilitatea deosebită a muncii cercetătorilor, a celor care lucrează în laboratoare de analiză și testare, comparativ cu nivelul de salarizare redus în țara noastră. Nu în ultimul rând, s-a văzut că este nevoie de experți în problemele de sănătate publică și securitate în muncă, pentru a preveni și evita pericolul contaminării cu substanțe dăunătoare pentru sănătatea omului”, precizează prof. univ. dr. Onofrei.
„Universitățile vor fi performante pe piața educației dacă vor aduce pe piață studenți și absolvenți care cunosc realitatea…”
Aici, omul care se află la conducerea celei mai vechi instituții moderne de învățământ superior arată că universitățile trebuie să continue efortul de adaptare a ofertei educaționale la cererea de pe piața muncii și să pună accent pe extinderea digitalizării. Situația actuală creează premise pentru programe de studii oferite de Științele tari (Biologie, Chimie, Fizică), care au oportunități de cercetare.
„Vor fi schimbări la nivel comportamental și de adaptare într-un nou mediu social, prin urmare va fi nevoie de terapeuți, de consilieri și mediatori sociali. Universitățile trebuie să pregătească profesori mai dedicați, specialiști în educație (pentru tineri cu nevoi speciale), experți în biodiversitate și siguranță alimentară. Va fi nevoie de juriști, dar și de economiști specializați în fuziuni și achiziții, în reorganizări, precum și în recrutare și studii de piață. Universitățile vor fi performante pe piața educației dacă vor aduce pe piață studenți și absolvenți care cunosc realitatea și își pot găsi cu ușurință un loc de muncă, deoarece nu au educație de «porțelan», ci sunt pregătiți pentru viitor”, a concluzionat prorectorul Universității „Cuza”.