Misiune specială pentru inspectorii de la Inspectoratul Județean în Construcții (IJC) Iași. S-au deplasat în Albania pentru a verifica clădirile afectate de cutremur. Au stabilit dacă imobilele vor mai putea fi locuite. În cazul multor clădiri, nu s-au respectat normativele de proiectare a clădirilor sau de execuție.
„Experții români au fost extrem de apreciați atât pentru competența și munca depusă, cât și pentru solidaritatea românilor în general, manifestată atât de repede. În acest sens este meritorie inițiativa ISC, cât și a Guvernului României, prin MLPDR, de a participa la efortul comun internațional de sprijin al Albaniei după seismul din 26 noiembrie”, a precizat Radu Lupășteanu.
Experiență profesională fantastică pentru inspectorii de la Inspectoratul Județean în Construcții (IJC) Iași. După tragedia din 26 noiembrie, când Albania a fost afectată de un cutremur puternic, soldat cu victime omenești, autoritățile au apelat la ajutorul specialiștilor din mai multe țări. În perioada 6-13 decembrie, delegația de experți din România, formată din 15 inspectori, a fost condusă de ieșeanul Radu Lupășteanu, șeful ICJ. De la Iași au mai fost prezenți în echipă Cezar Anicăi și Dragoș Gurzun.
„Pe tot parcursul misiunii ne-am bucurat de sprijinul nemijlocit al Ambasadei României la Tirana, Prin Excelența Sa, Domnul Ambasador dr. Mircea Perpelea, cât și al personalului ambasadei, dar și al administrației centrale și locale albaneze. Am avut un contact permanent și cu centrul de coordonare albanezo-internațional. Experții români au fost extrem de apreciați atât pentru competența și muncă depusă, cât și pentru solidaritatea românilor în general, manifestată atât de repede. În acest sens este meritorie inițiativa ISC, cât și a Guvernului României, prin MLPDR, de a participa la efortul comun internațional de sprijin al Albaniei după seismul din 26 noiembrie”, a precizat Radu Lupășteanu.
Au hotărât cine mai poate folosi clădirile
Echipa de experți din România a acoperit zonele Vore, Kavaje și Golem. Mai precis, inspectorii au verificat clădirile pentru a vedea dacă acestea sunt locuibile sau nelocuibile. Decizia a fost luată după verificarea fisurilor din structurile de rezistență. În total, pe parcursul misiunii au fost analizate 286 de clădiri. Din total, 195 de clădiri prezentau degradări ușoare, 27 de clădiri aveau avarii importante la structura de rezistență. Nu în ultimul rând, 64 de clădiri au fost grav avariate la structura de rezistență. În acest caz, recomandarea a fost de demolare ori reparații capitale majore. Mai bine de jumătate din numărul clădirilor au fost considerate nelocuibilie.
„Oamenii de acolo ne priveau cu încredere. Așteptau cu nerăbdare să vadă dacă mai pot sau nu intra în clădire. Mulți se speriau din cauza fisurilor, dar în unele cazuri nu prezentau o problemă serioasă. În fiecare zi făceam între 10 și 14 kilometri, în intervalul orar 09:00 – 17;00. Au mai fost colaboratori din Franța, SUA, Italia, Israel, Irlanda, Grecia. Cei din Israel au pus la dispoziție un soft cu care s-a lucrat foarte bine. Cu o tabletă se fotografia clădirea, se treceau observațiile, iar informațiile erau centralizate rapid”, povestește Radu Lupășteanu despre experiența din Albania.
Se construiește haotic
Una dintre problemele observate de delegația României este legată de modul în care se construiește în Albania. Legislația locală nu prevede ca imobilele să fie recepționate în prezența unui specialist în construcții. În urma cutremurului s-au identificat deficiențe majore legate atât de execuție, cât și de proiectare.
„În România, pe partea de legislație și de execuție stăm mult mai bine. În unele cazuri nu s-au respectat principiile de bază de conformare. Unele elemente structurale, stâlpi, comparativ cu normativele noastre, sunt mai puțin armate. Au foarte multe supraînălțări și parteruri foarte înalte. Probabil pentru spații comerciale. Cărămizile au fost proaste, prost zidite, execuția a lăsat de dorit. Au fost și cazuri când o construcție veche de 80 de ani nu avea nimic. M-a sunat un român stabilit în Albania care a întrebat de noi la ambasadă. Clădirea a fost construită de o echipă de italieni, s-a comportat foarte bine la cutremur. Dacă în România ar avea loc un cutremur similar, cred că ne-am descurca mult mai bine”, a continuat Lupășteanu.
Pe lângă autoritățile locale, în jurul echipei de la Iași s-au strâns și reprezentanți ai Parlamentului albanez. Unul dintre aceștia este Balla Taulant, membru al Partidului Socialist. Acesta are o legătură puternică cu Iașul. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a susținut teza de doctorat.
Bilanțul tragediei
Cutremurul de 6,4 grade pe scara Richter nu a fost considerat foarte periculos. În realitate, consecințele au fost dezastruoase. Nu au rezistat nici măcar clădirile construite după anul 2.000. Bilanțul oficial arată 51 de morți, aproape 2.000 de răniți și pagube materiale importante. Peste 2.000 de clădiri au fost distruse în capitala Albaniei și în Durres. Aproape 5.000 de locuitori au rămas fără case. O parte din aceștia au fost cazați în hoteluri sau pensiuni. Din partea României, la acțiunile de salvare au participat 52 de pompieri, acreditați de către ONU pentru misiuni internaționale. Echipajul a fost completat de patru câini pregătiți special pentru acțiunile salvare a vieților omenești. Ultimul cutremur major din Albania a fost în 1977.