EXCLUSIV! Alertă în Iași, chiar în noaptea de Înviere! A început numărătoarea inversă în așteptarea unui pericol teribil cauzat de incendiile de la Cernobîl – FOTO

Un pericol uriaș pândește întrega populație a Iașului în plină pandemie devastatoare de COVID-19! În doar câteva zile totul va ajunge și în oraș. Totul a plecat de la un fenomen înfricoșător declanșat la câteva sute de kilometri de capitala Moldovei. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, mare parte dintre cetățeni vor avea grave probleme de sănătate. Un specialist face dezvăluiri în legătură cu toate acestea. „Conform imaginilor oferite de sateliții NASA, există în prezent două focare importante care se situează la mai puțin de 200 de metri de sarcofagul care acoperă ruinele centralei nucleare. Unul dintre ele are o arie de 2×5 kilometri pătrați. Arderea vegetației, a copacilor, creșterea pronunțată a temperaturii solului au ca efect răspândirea în atmosferă a cenușii și a aerosolilor radioactivi”, avertizează specialistul

Mai sunt doar aproximativ 48 de ore până ce Iașul va fi în mijlocul unor fenomene grave, în plină pandemie de COVID-19! Totul a plecat de la incendiile groaznice declanșate în apropierea faimoasei centrale nucleare de la Cernobîl – Ucraina. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, mare parte dintre cetățeni vor avea grave probleme de sănătate. Un specialist face dezvăluiri în legătură cu toate acestea și avertizeză că un fum radioactiv va străbate și cerul Iașului.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

Lovituri în lanţ, au găsit reţeta răzbunării! Chefii au câştigat războiul cu Antena

„Accidentul nuclear de la Cernobîl din 1986 a răspândit în atmosferă radionuclizi (Cs137) care au urmat traiectorii diferite spe țări aflate la distanțe foarte mari. Aerosolii care conțin particulele radioactive s-au redepus la sol sau pe vegetație, sunt asorbiți sau absorbiți diferențiat. Mai aproape de reactor au fost răspândite particulele mai mari, în timp ce cele mai mici au fost răspândite pe distanțe mai mari și au călătorit prin spațiu un timp mai mare.

Funcție de mărimea aerosolilor, aceștia pot pătrunde diferit în sol, se redepun diferit pe frunze, pe copaci, se acumulează diferit și se reactivează prin eliberarea lor în aer prin mecanisme complexe. Acumularea sau împrăștierea particulelor în aer depinde de temperatură, depinde de tipul de sol, depinde de caracteristicile nutrienților din sol, depinde de natura și tipul microorganismelor din sol, depinde de tipul de vegetație, de natura frunzelor (uscate, umede), de vârsta copacilor”, arată conf. univ. dr. Silviu Gurlui, Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași și specialist pe zona efectelor poluării.

„Solurile argiloase par favorabile”

Mai departe, universitarul se leagă de copacii cei mai mari și ajunși la maturitate, copacii aflați în perioada de pre-înflorire și de înflorire absorb cele mai multe cantități de radionuclizi. Iar accidentul de la Cernobîl s-a produs fix într-o perioadă favorabilă de absorbție maximă, de acumulare de către copaci: 26 aprilie 1986! Iar majoritatea copacilor înfloresc chiar în acea perioadă!

Solurile argiloase par favorabile pentru a reține Cs137 și, din acest motiv, acumularea acestor sedimente din zonele purtate de cursurile de apă prezintă importanță mare. Culturile de in și de cânepă înmagazinează cantități mari de Cs137 reprezentând metode de decontaminare a solului, de sporire și accelerare a procesului de epuizare Cs137 de pe terenurile arabile. În sol, acizi organici și alți compuși organici solubilizează Cs137 și sporesc cantitatea de radionuclizi disponibili pentru absorbția plantelor.

„Cesiul absorbit se acumulează în rădăcină, dar și în părțile superioare (datorită metabolismului ridicat). Preluarea radionuclizilor în plante este puternic influențată de mai mulți parametri fizico-chimici: valoarea pH-ul, cantitatea de nutrienți, cantitatea de minerale – toate influențează disponibilitatea și absorbția Cs137”, mai reliefează acesta.

„Totul depinde puternic de parametrii de mediu, tipul practicilor agricole și tipul de vegetație”

Cercetătorul continuă și arată că particulele care conțin Cs137 sunt puternic absorbite de frunzele copacilor dacă au dimensiuni de până la 3.5 micrometri. În general, particulele de dimensiuni mici se pot redepune ușor pe suprafețele plantelor. Redepunerea particulelor mai mici de 40 micrometri pe iarbă, pășuni etc. depinde puternic de înălțimea și de tipul de vegetație, rata de acumulare crescând cu înalțimea pășunilor.

„În sol, Cs137 poate rezista multe decenii, rata de migrare a acestuia este doar de câțiva centimetri. Timpul de reducere al Cs137 depinde puternic de parametrii de mediu, tipul practicilor agricole și tipul de vegetație. Aceste particule au pătruns mai greu în anumite soluri din vecinătatea cetralei Cernobîl (soluri descoperite, erodabile) cum ar fi regiunea Novozybkov. Aici, rata redepunerii este foarte mare, pe când în zona de plajă Pripiat, deși acest sit are cea mai mare contaminare de suprafață, rata redepunerii este redusă. Acest lucru s-ar explica prin faptul că particulele de pe plajă mai mari ar putea facilita ca radioactivitatea să se scurgă mai în adâncime și, deci, reantrenarea particulelor radioactive în aer să fie mai redusă. În general, concentrația aerosolilor radioactivi reactivați din activitățile agricole este mai mare cu cât dimensiunea lor este mai mare, apropiată de 20 micrometri”, declară conf. univ. dr. Silviu Gurlui.

„Fenomenele naturale pot influența creșterea sau descreșterea concentrației de radionuclizi din aer”

Pe același palier, cercetările arată că activitățile antropice, agricultura, fenomenele naturale, calitatea solului pot influența creșterea sau descreșterea concentrației de radionuclizi din aer. Astfel, din rezultatele cunoscute până în prezent rezultă că în timpul efectuării muncilor agricole, la zeci de kilometri de Cernobîl, rata de reîmprăștiere a radionuclizilor în aer, adică radioactivitatea din aer (din aerosoli cu dimensiuni micrometrice) raportată la cea din sol (care depinde de tipul de sol, de adâncime etc.) crește de câteva sute sau mii de ori față de o perioada în care nu sunt activități agricole.

„Este limpede că și vegetația răspunde diferit acestor radionuclizi (îi abosorb), iar distrugerea ei ar putea avea ca rezultat o reantrenare în aer a acestor radionuclizi prinși în aerosolii formați și purtați de aer pe anumite distanțe. Funcție de culturile agricole, de tipul pajiștilor, concentrația radionuclizilor absorbiți din sol de plante poate fi mai mare în rădăcinile lor sau în frunze, acumularea cu radionuclizi făcându-se din sol spre plantă. Este clar că zonele împădurite au acumulat cantități mult mai mari de radionuclizi, fie direct prin expunerea la aerul contaminat al frunzelor, al ramurilor sau al trunchiurilor copacilor, fie indirect prin absorbția compușilor radioactivi redepuși în sol”, mai dezvoltă conferențiarul de la „Cuza”.

„Conform imaginilor oferite de sateliții NASA, în vecinătatea reactorului există în prezent două focare importante”

În plus, acesta arată că, în conformitate cu imaginile oferite de sateliții Administrației Naționale Aeronautice și Spațiale (NASA) a Statelor Unite ale Americii (SUA), în vecinătatea reactorului există în prezent două focare importante care se situează la mai puțin de 200 de metri de sarcofagul care acoperă ruinele centralei nucleare. Unul dintre ele are o arie de 2×5 kilometri pătrați. Arderea vegetației, a copacilor, creșterea pronunțată a temperaturii solului au ca efect răspândirea în atmosferă a cenușii și a aerosolilor radioactivi.

„Traiectoria acestor aerosoli este dată de mișcarea maselor de aer, de dimensiunea lor, de geometrie, de masă, de umiditate, dar și de temperatură. Deși concentrația acestor particule poate fi extrem de ridicată la sol, deoarece acestea se situează aproape de centrală, este de așteptat ca mărimea aerosolilor să aibă dimensiuni mai mari, particulele să se regăsească majoritatea redepuse direct la sol și doar o cantitate mai mică să fie antrenată către masa lemnoasă. Acest fenomen ar facilita ca deplasarea acestor particule prin aer să se realizeze pe distanțe relativ mici din cauza dimensiunii lor și să fie puțin transportate pe distanțe mari”, a completat fizicianul.

Se va întâmpla, la Iași, chiar în noaptea de Înviere

În fața acestor explicații amănunțite și care arată efectul pe care trebuie să-l suporte sănătatea ieșenilor, de menționat că, totuși, circulația maselor de aer la sol și în altitudine în zona afectată de incendii a fost favorabilă României, însă doar până la această dată.

„Aceasta se va păstra până sâmbătă seara (18 aprilie, noaptea de Înviere – n.r.), orele 22:00-23:00. „După ora 23:00, masele de aer, conform modelelor meteorologice, au traiectorii spre zona de Nord-Est a României (Botoșani, Iași, Bacău, Vaslui) și vor fi prezente doar câteva ore (trei-patru ore) peste zona de Nord-Est a României. Este posibil însă ca până la acea dată, intensitatea incendiilor să se mai reducă, astfel încât potențialele particule radioactive antrenate în aer să se disperseze foarte mult (cad la sol, se redepun pe alte zone fie agricole, fie de pășune, fie forestiere) și nu vor mai ajunge în atmosferă, deasupra României”, a conchis conf. univ. dr. Gurlui.

Totuși, cert este că sănătatea locuitorilor Iașului va fi pusă la grea încercare, cu unele efecte grave, chiar în timpul groaznicei pandemii de coronavirus. Cu atât mai mult, cetățenii trebuie să stea în casă.