Doar o zi îi mai desparte pe absolvenții claselor a VIII-a de Evaluarea Națională, iar acest lucru nu doar că îi poate speria pe mulți dintre elevi, ci îi poate conduce chiar spre anxietate. Părinții trebuie să-și înțeleagă copiii, nu să-i judece
Anxietățile părinților pot modela și anxietatea copilului, spun specialiștii. Psihologii susțin că ar fi ideal ca micuții să aibă parte de suport necondiționat în această perioadă.
Tinerii de 13-14 ani se confruntă în ultimele luni cu schimbări substanțiale la nivel de interacțiune cu școala și colegii, dar și cu contururile neclare ale efectelor pandemiei.
Toate aceste elemente se pot traduce într-o anxietate permanentă, dacă părinții nu înțeleg că sănătatea emoțională a copilului este cea mai importantă.
Pentru copii, fiecare gest contează
Având în vedere că rezultatele de la Evaluarea Națională sunt foarte importante în procesul de selecție privind unitatea de învățământ în care vor fi în următorii 4 ani, emoțiile candidaților, dar și ale părinților, sunt pe măsură. Inconștient, părinții pot contribui la amplificarea sentimentelor de neliniște cauzate de testare, neștiind că proprii copii pot avea de suferit din acest motiv.
Smaranda Ginette, psiholog în cadrul Asociației Family Help and Care, a vorbit despre lucrurile mici pe care le pot face părinții în această perioadă, dar care fac diferența mai târziu.
„Este important să le amintim copiilor că este normal sa aibă emoții. Înainte de intrarea la examen să-i încurajăm și să-i îmbrățișăm. După fiecare examen, să-i încurajăm să povestească, să-i ascultăm cu atenție, să le oferim suport și să evităm criticile. Să punem accent pe subiectele care au fost rezolvate. Apoi, să ne focusăm pe următorul examen, în loc să discutăm despre lucruri care nu mai pot fi schimbate.
Unii copii se simt relaxați când s-au terminat examenele. Dacă se observă o stare de anxietate, agitație, dureri de cap, apăsare în piept, mâncat și dormit prea mult sau prea puțin ce persistă și împiedică desfășurarea activităților zilnice, se recomandă consultarea unui psiholog”, a declarat Smaranda Ginette.
Elevii perfecționiști, la Evaluarea Națională
În cazul perfecționismului, deși rezultatul dorit poate fi obținut, acesta vine de multe ori cu foarte multe costuri emoționale (stres mai crescut, anxietate mai mare, emoții negative, vinovăție, frică de eșec. Perfecționismul sau dorința de a face lucrurile perfect, fie pentru sine, fie pentru a face pe plac celorlalți este considerat a avea atât costuri ca stresul crescut, anxietate, griji și îndoieli că nu se vor descurca, frica de eșec. Însă, studiile recente au indicat faptul că, deși elevii cu standarde perfecționiste se implică mai mult în învățarea lor pentru școală și au performanță mai crescută, această performanță nu se datorează perfecționismului, ci mai degrabă încrederii lor că se pot descurca foarte bine în rezolvarea sarcinilor școlare. Cu alte cuvinte, nu perfecționismul este cel care îi ajută pe elevi să aibă rezultate mai bune la examene, ci încrederea lor că pot avea rezultate bune, o încredere care este bazată pe dovezi, nu pe ao încredere iluzorie, nerealistă, ci una bazată pe experiențe anterioare de succes, pe rezultate anterioare pozitive, pe efort susținut depus în învățare care se asociază cu rezultate bune.
Elevii care nu au standarde perfecționiste, ci o motivație sănătoasă caracterizată prin dorința de a învăța lucruri noi, de a se descurca la rezolvarea problemelor, de a atinge un anumit scop și care depun efortul necesar, vor avea rezultate la fel de bune ca și elevii cu standarde perfecționiste.
Altfel spus, este indicat ca părinții să evite să pună presiune pe copii criticându-i că nu fac destul sau setând așteptări extrem de mari de la ei, cum ar fi rezultate perfecte sau nerealiste. Aceste critici și așteptări sunt percepute de către copii ca presiune, respectiv că nu sunt suficient de buni și că nu sunt apreciați de către părinți decât dacă sunt perfecți sau au rezultate perfecte la Evaluarea Națională.