Europa începe să ia în calcul posibilitatea desfășurării unor trupe în Ucraina, în contextul negocierilor privind încetarea focului. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, și omologul său estonian, Hanno Pevkur, au declarat că sunt deschiși la această opțiune – cel puțin în teorie.
Boris Pistorius a declarat în cadrul unui eveniment organizat la Berlin că nu își poate imagina o situație în care Germania să nu fie implicată în asigurarea păcii în Ucraina. Totuși, el a subliniat că o astfel de decizie trebuie luată la momentul potrivit, luând în considerare mai mulți factori, precum numărul trupelor acceptate printr-un eventual armistițiu, mandatul acestora și cine va fi parte a încetării focului.
„Nu este ceva ce ar trebui discutat public înainte de a avea claritate asupra situației”, a avertizat Pistorius.
Declarațiile sale vin în timp ce liderii europeni s-au întâlnit la Paris cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a analiza modalități prin care propunerea franco-britanică de desfășurare a unei „forțe de reasigurare” în Ucraina să devină mai concretă.
Estonia atrage atenția asupra riscurilor
Ministrul Apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a subliniat că înainte de a lua o astfel de decizie trebuie clarificat mandatul misiunii. Pevkur a avertizat că, odată ce trupele europene ajung în Ucraina, Rusia ar putea încerca să le imobilizeze acolo și să testeze reacția Occidentului pe alte fronturi.
„Trebuie să discutăm serios înainte de a spune: «Da, vom fi acolo»”, a precizat Pevkur, reiterând că cea mai bună garanție de securitate pentru Ucraina ar fi aderarea la NATO.
Pistorius a recunoscut că, în prezent, integrarea Ucrainei în NATO pare puțin probabilă, mai ales în urma declarațiilor fostului președinte american Donald Trump, care a exclus această posibilitate fără a fi supus vreunei presiuni.
„Mi-e teamă că aderarea Ucrainei la NATO a ieșit din discuție”, a spus Pistorius, deși și-a exprimat speranța că această situație s-ar putea schimba în viitor.
Vor fi lăsați europenii la masa negocierilor?
Cei doi miniștri ai Apărării au subliniat că orice pace durabilă în Ucraina trebuie să implice Kievul și aliații săi europeni. Cu toate acestea, Pistorius nu s-a arătat convins că europenii vor avea un rol în negocierile demarate de administrația Trump.
„Nu există semnale clare dinspre Washington că sunt dispuși să ne ofere un loc la masa negocierilor. Și mi-e teamă că ar putea rămâne așa”, a spus el, făcând referire la încercările Franței și Marii Britanii de a-și asigura un rol activ prin propunerea unei misiuni de menținere a păcii.
Pe lângă incertitudinile privind situația din Ucraina, viitorul politic al lui Pistorius este, de asemenea, nesigur. Partidul său, SPD, se află în negocieri pentru formarea unei coaliții de guvernare cu CDU, iar nu este clar dacă el își va păstra funcția de ministru al Apărării.
Cu toate acestea, Pistorius a declarat clar că își dorește să continue. „Mi-ar plăcea să îmi continui munca, pentru că nu a fost încă terminată”, a spus el.
Rămâne de văzut dacă Germania și Estonia vor merge mai departe cu planurile pentru o posibilă misiune militară în Ucraina și dacă Europa va reuși să-și impună vocea în negocierile de pace.