Liderii europeni se întâlnesc luni, într-un cerc restrâns, la Paris, pentru a discuta despre poziția Uniunii Europene în fața negocierilor directe dintre Statele Unite și Rusia privind încheierea războiului din Ucraina. Absența majorității statelor UE, inclusiv a României, din aceste discuții esențiale ridică semne de întrebare cu privire la influența Europei asupra viitorului securității regionale, scriu Reuters și Financial Times.
Trump ia inițiativa, Europa reacționează cu îngrijorare
Președintele american Donald Trump a decis să inițieze discuții bilaterale cu Vladimir Putin, fără o consultare prealabilă a aliaților europeni, stârnind îngrijorări în capitalele UE. Oficialii europeni se tem că un eventual acord ar putea fi negociat fără ca Europa să aibă un cuvânt de spus, ceea ce ar putea duce la decizii care nu reflectă interesele statelor de pe continent.
În acest context, președintele Consiliului European, António Costa, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să fie un „actor-cheie” în trasarea noii arhitecturi de securitate.
„Dacă Trump dorește cu adevărat ca europenii să își asume mai multe responsabilități în materie de securitate, atunci trebuie să fim parte a acestor negocieri”, a declarat Costa pentru Financial Times.
Reuniunea de la Paris, la care participă liderii Franței, Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Poloniei și Danemarcei, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO, Mark Rutte, va aborda și solicitarea lui Trump ca Europa să reducă dependența de sprijinul militar american.
Mark Rutte a transmis un mesaj clar europenilor: dacă vor un loc la masa negocierilor, trebuie să demonstreze că sunt pregătiți să contribuie concret.
„Dacă doriți un loc la masă, asigurați-vă că veniți cu propuneri relevante și că alocați mai multe resurse, mai ales pentru Ucraina”, a declarat acesta.
Criza relațiilor transatlantice, un punct de cotitură
Relațiile dintre SUA și Europa sunt mai tensionate ca oricând. Pe lângă faptul că Washingtonul a demarat negocierile fără a implica UE, vicepreședintele american JD Vance a lansat critici dure la adresa aliaților europeni. În plus, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a subliniat că statele UE „nu vor avea un loc la masă” în cadrul negocierilor, ci doar li se va permite să-și exprime punctul de vedere.
În același timp, SUA au cerut capitalelor europene informații despre sprijinul militar și financiar pe care ar putea să-l ofere Ucrainei după un eventual acord de pace. Mulți oficiali europeni văd această solicitare ca pe o încercare de a impune Europei o responsabilitate suplimentară, fără ca aceasta să aibă un rol activ în stabilirea termenilor acordului.
Înaintea invaziei din 2022, Putin a cerut NATO să își reducă prezența în Europa de Est, dar Alianța a respins această solicitare. Acum, discuțiile de la Paris vor trebui să contureze o strategie clară pentru ca Europa să își protejeze propriile interese și să nu rămână pe margine în fața negocierilor decisive dintre SUA și Rusia.
Rămâne de văzut dacă Europa va reuși să-și impună vocea sau dacă viitorul securității continentului va fi decis fără participarea sa activă.