Este ușor să intri în Partidul S.O.S. România? Diana Șoșoacă: „De ce acum și nu la început când a fost greu?”

Diana Şoşoacă se trezi de dimineaţă cu un sentiment de bucurie în suflet. Nu şi-l putea explica. Deschizând geamul, trase aerul rece de dimineaţă în piept, dar văzându-i pe copii şi pensionari împingându-se în staţia de autobuz, o umbră se lăsă pe chipul ei. Făcând o grimasă, îşi zise: „O, Doamne, încă o zi în ţara asta nenorocită… Şi când te gândeşti că mama mi-a zis din copilărie că sunt specială. Oare m-a minţit? A tras ea sforile cu colegii masoni să ajung în Canada, dar tot ce-am făcut a fost să mă îngraş.
Acum sunt aici, blocată în Moldova asta de rahat, mare şefă de scară… Ete, na, iote ce mare brânză am făcut în viaţa asta. Şefă de scară… Nu sunt în stare să câştig un proces. Degeaba am gura mare.”

Ieşi din cameră şi în drum spre bucătărie se împiedică de Miţi, pisica siameză, care venise să se gudure de stăpână. Diana se împiedică şi trase o sperietură zdravănă. „Du-te-n morţii mă-tii de animală useristă!”, ţipă Diana nervoasă şi-i trase un şut pisicii de-o aruncă în colţul celălalt al apartamentului de două camere. Puse apa la încălzit şi încercă să-şi explice adierea de nădejde cu care se trezise.
Scuipă nervoasă o flegmă în cafeaua pe care i-o pregătea lui Dumitru, noul ei soţ şi-i dădu cana: „Hai, fătălăule! Ia şi bea. Am pus în ea nişte ierburi speciale aduse de la Sarmisegetuza încărcate cu energiile strămoşilor daci. O să-ţi cureţe chakrele.”
Totuşi, sentimentul de bucurie stăruia în sufletul ei. Era nervoasă? Desigur. „Oare când nu este ea nervoasă”, ar fi răbufnit Dumitru. „Până şi noaptea se beşeşte cu nervi.”
Însă ceva se întâmpla. Rotiţele se mişcau involuntar în mintea ei. Astrele se aliniaseră în acea dimineaţă.

Oricât ar fi urât România, ambiţia Dianei de a fi specială covârşea orice dezamăgire. Oare o minţise mama de mică? În niciun caz. Ştia foarte bine că dacă-ţi focusezi energiile spre un scop, acesta se va împlini. Degeaba citise cărţile atâtor guru şi maeştri ai paranormalului? „Nu”, continuă Diana monologul interior. „Mama m-a învăţat bine. Mama e în Masonerie. Ceva, ceva tot au învăţat-o foştii securişti şi generali comunişti patrioţi adunaţi în lojile alea…”
Dar obişnuitele gânduri negre iar o asaltau.
Avocată, şefă de scară, trei bărbaţi: eşec total pe plan profesional şi personal. Un om obişnuit s-ar fi reprofilat, poate s-ar fi resemnat şi pocăit. Dar nu şi Diana. Diana ŞTIA că ea este specială. Ea se născuse pentru un destin măreţ…
Avocată, şefă de scară, trei bărbaţi… Ceva lipsea din destinul ei. Bucuria cu care se trezise stăruia, rotiţele se mişcau. Diana spera!
Şi dintr-odată, un gând îi fulgeră prin minte. „Băi, ce proastă sunt! Acum ştiu, ştiu ce-mi lipseşte.” Luă repede cartea preferată din copilărie, „Povestiri istorice” de Dumitru Almaş. O deschise chiar la povestirea despre Cuza. Se uită la imagini cu dispreţ. „Pe bune? Pârţul ăsta de bărbat a fost domnitor? L-au ales putorile astea de moldoveni şi apoi, cum, necum, i-a fraierit şi pe munteni… Eu însă… Eu…. EU”
În acel moment, o lumină se pogorî peste chipul Dianei şi o tăcere profundă se lăsă peste apartamentul de două camere. Era atât de linişte încât putea să audă buciumurile dacice din tunelurile de sub Munţii Bucegi. Chakrele erau în armonie. O energie sarmisegetuzică îi gâdila plăcut nările. Buciumurile dacice păreau a îngâna în vaietul lor: „Şoşoacă! Şşşoşoaaacă! …. Păstoreşte ţara asta de nenorociţi. Românii au nevoie de o femeie puternică. Păstoreşte poporul acesta care nu ştie că este oprimat şi urgisit, dacă nu se uită la România TV, Realitatea şi Naşul…”
Diana se lăsă străbătută de vuietul buciumurilor din Bucegi.
Abia păşind de emoţie se duse în colţul camerei unde ţinea icoana pe perete. Când voi să o şteargă de praf, îşi văzu chipul reflectat în icoană. Părea că ea, Diana Şoşoacă, şade în braţele Maicii Domnului. Atunci Diana înţelese. Ridică privirea spre cer şi-şi şopti:
„Eu… eu… voi fi mântuitoarea nenorociţilor ăştia de români. Eu voi fi PREŞEDINTA ROMÂNIEI.”

(Va urma)

Binecuvantata sa fiti Doamna Diana Sosoaca si binecuvantata sa fie tara noastra Romania cu Diana Sosoaca Presedinta Romaniei. Doamne ajuta ,poporul roman sa se trezeasca din somnul ratiunii,pentru o Romanieie noua ,a romanilor, pentru o Romanie democrata ,suverana,in care sa simtim ca romanii sunt ai Romaniei.Doamne ajuta!

Dragă Anonim,
Pentru a şterge duhoarea membrilor SOS ai nevoie în primul rând de Spovedanie. Apoi, după ce părintele duhovnic ţi-a iertat acest mare păcat al prostiei (faptul că te-ai băgat în SOS), vei face un mic canon de pocăinţă: dai milostenie la săraci sau faci curat în faţa blocului, fiindcă, cel mai probabil, în blocul tău stai alţi şoşocari care aşteaptă să vină primăria să le dea zăpada la o parte din faţa scărilor sau să strângă gunoaiele. Aşa au fost învăţaţi şoşocarii, să aştepte totul moca de la stat.
În rest, cred că vei fi bine. Fă o baie fierbinte, săpuneşte-te bine şi culcă-te liniştit că ai scăpat de această mare povară şi ispită: credulitatea.
Acum, serios, ce încredere poţi să ai într-o femeie lipsită de orice gram de feminitate şi bun-simţ….

Traiasca Diana Sosoaca Presedinta Romaniei! Traiasca Diana Sosoaca Presedinta Romaniei! Traiasca Diana Sosoaca Presedinta Romaniei