Este unică, are o vechime de aproximativ jumătate de mileniu și se află doar la Iași! Acum, pentru ca aceasta să nu dispară pentru totdeauna, se face un apel urgent pentru a fi salvată – FOTO

Chiar dacă are o vechime de aproximativ jumătate de mileniu și se află doar la Iași, pentru ca aceasta să nu dispară pentru totdeauna, se face un apel urgent pentru a fi salvată. Este vorba de biserica-unicat, realizată din lemn, „Sfinții Voievozi” din satul Zlodica, comuna Ceplenița. Asociația „Actum – Ambulanța pentru monumente Moldova Nord” a depus un proiect la Direcția Județeană pentru Cultură, pentru ca monumentul să nu dispară

Valoroasa biserică „Sfinții Voievozi” din satul Zlodica, comuna Ceplenița, realizată din lemn și care are o vechime de aproxmativ jumătate de mileniu, amplasată în județul Iași, riscă să se piardă pentru totdeauna. În acest context, Asociația „Actum – Ambulanța pentru monumente Moldova Nord” a depus un proiect la Direcția Județeană pentru Cultură (DJC), un proiect ce vizeaxă intervenții de urgență la faimosul monument. Aflat în stare avansată de degradare, lăcașul de cult trebuie reabilitat și restaurat cât mai repede.

Stirile PROTV

EXCLUSIV. Reacția lui Marcel Ciolacu în scandalul zborurilor plătite de Nordis: „Nu am văzut până acum un astfel de document”

RomaniaTV

EXCLUSIV Surpriză, ce are George Simion în frigider. Produsul găsit în spatele caserolei cu brânză

Biserica „Sfinții Voievozi” din satul Zlodica, comuna Ceplenița, a fost contruită în 1543

Biserica „Sfinții Voievozi” din satul Zlodica, comuna Ceplenița, a fost construită în 1543. Ctitori: Enache Bătrânul, pomenit într-un document de domnitorul Radu și Teofan, Mitropolitul Moldovei, Efrem, Mitropolitul Rădăuților. În 12 iulie 1617 se pomenește că Biserica avea ca ctitor pe „Enache Bătrânul”. În 1709 , Vasile Deacul de la Mănăstirea Zlodica pomenește de donații către aceasta constând în vii de la Cotnari. Pe o însemnare rezultă că biserica a fost cumpărată cu „drepții banii a dumisale de la satul Zlodica în martie 18 leat 7261 «1755»”. La 1758, Ștefan Bosie a închinat „biserica și acareturile” Mănăstirii „Sfântul Spiridon”.

De-a lungul timpului, biserica a fost întreținută și reparată pe cheltuiala sătenilor

De-a lungul timpului, biserica a fost întreținută și reparată pe cheltuiala sătenilor. Cele două rânduri de reparații (în anii 1970 și 1985) nu au implicat modificări în arhitectura bisericii. Lucrări de restaurare nu s-au făcut niciodată. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de intreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț au transformat respectivele lăcașuri de cult în kitsch-uri. Arhitectul Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că starea generală de conservare a materialului utilizat în construcție este bună, însă lăcașul de cult are probleme din cauza cedării fundațiilor, un perete fiind în pericol de prăbușire. S-a recomandat realizarea unor ample lucrări de restaurare.

Biserica de lemn din Zlodica este construită în totalitate din bârne de stejar, care au fost placate ulterior cu scânduri de culoare cărămizie

Biserica de lemn din Zlodica este construită în totalitate din bârne de stejar, care au fost placate ulterior cu scânduri de culoare cărămizie. Pe latura de nord au fost construite trei contraforturi din piatră, pentru a o proteja împotriva alunecărilor de teren. Cele trei ferestre sunt bogat decorate, având chenare cu frânghii răsucite și rozete sculptate. Decorații sunt întâlnite și la căpriori și grinzile șarpantei. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Construcția are plan dreptunghiular, cu altar poligonal.

De clădirea bisericii este adosată, pe latura de sud-vest, o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos printr-un perete de bârne cu decorațiuni bogate (brâu cu frânghie răsucită și rozete); peretele este înalt cât un stat de om și are trei despărțituri. Catapeteasma bisericii este veche și are icoane pictate pe lemn. Unele icoane conțin inscripții în limba slavonă și se presupune că ar fi opera unui pictor rus.

Lista completă cu Biserici de lemn unicat în România și care sunt monumente de patrimoniu din județul Iași

Monumente de acest gen, respectiv biserici de lemn, se află la: Brădicești, Brăești, Ciurbești, Costești, Dobrovăț, Fedeleșeni, Homița, Iepureni, Ipatele, Ipatele (la Borăști-Cuza Vodă). Urmează cele de la Jogoreni, Larga-Jijia, Jogoreni, Mădârjac (sat Frumușica), Mădârjac, Mădârjești, Mănăstirea din Dagâța, Mironeasa, Miroslovești, Muncelul de Sus, Păușești, Rădeni (Popești), Rădeni (Trifești), Șcheia, Sinești, Stolniceni-Prăjescu, Suhuleț, Trestiana, Văleni, Verșeni, Vorovești, Zlodica, Obrijeni. Interesant este că, în arhivele Direcției Județeane pentru Cultură, există date istorice și imagini cu o serie întreagă de biserici din lemn. Actualul județ Iasi este constituit prin înglobarea mai multor unități administrative vechi, respectiv ținuturile Cârligătura, Hârlău și Iași, precum și marginea de nord a ținutului Vaslui și câteva sate din ținuturile Botoșani, Fălciu și Suceava.

Din cele 32 de biserici de lemn existente, majoritatea sunt din ținutul Cârligăturii

Cele mai multe dintre bisericile din județul Iași le înglobează pe cele care făceau parte din fostul ținut al Cârligăturii. Din cele 32 de biserici de lemn existente, majoritatea sunt din ținutul Cârligăturii (partea de sud-vest a județului Iași și din vechiul ținut Vaslui, partea de sud a judetului Iasi n.r.). Astfel, în ținutul Cârligătura sunt 11 biserici la Băiceni, Ciurbești, Costești, Fedeleșeni, Mădârjac, Mădârjești, Mironeasa, Păușești, Rădeni-Popești, Sinești, Vorovești. Ținutul Vaslui: opt biserici la Borosești, Dobrovăț, Ipatele, Jigoreni, Șcheia, Suhuleț, Poiana, Văleni. Restul bisericilor din lemn aparțin vechilor ținuturi ale Iașului, respectiv trei la Iepureni, Larga-Jijia, Rădeni-Trifești, iar la Hârlău două biserici. Toate sunt o comoară a județului și, dacă ar fi restaurate sau reabilitate, ar putea fi atracții pentru turiștii străini.