Este una dintre celei mai vechi și spectaculoase imagini dintr-un loc celebru din orașul Iași

Cunoscutul istoric și finul cunoacator al istoriei Sorin Iftimi de la Muzeul de Istorie al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova (CMNM) readuce în prim-plan una dintre cele mai reprezentative imagini realiste ale capitalei Moldovei. Iată ce spune acesta!

„Iași, 1790.
Una dintre cele mai vechi reprezentări realiste ale orașului, vedere dinspre Râpa Galbenă (punctul de observație în prim-plan).

Se pot observa, de la stânga la dreapta, edificii contemporane, încă prezente în panorama Iaşilor (vezi legenda în comentarii): Sf. Spiridon și turnul clopotniță, Golia, Vovidenia, Biserica Armenească, Sf. Sava, Trei Ierarhi și turnul cu ceas (clopotnița), Adormirea Maicii Domnului (catedrala catolică veche), Sf. Dumitru-Balș, Talpalari, iar în plan depărtat mănăstirile Frumoasa și Cetățuia.
Calitatea imaginii, precum și detaliile picturii nu mi-au permis o identificare mai precisă a clădirilor. De asemenea, multe dintre edificiile laice sau religiase ale vremii au dispărut între timp, sau au fost înlocuite cu alte așezăminte mai moderne.

RomaniaTV

Prețuri EXAGERAT DE MARI, la patiseria Danei Nălbaru. Fanii sunt furioși: Am dat 135 de lei pe 2 dobrogene, 2 ceaiuri reci și 2 prăjituri

Observatornews.ro

Primele ipoteze după jaful tezaurului dacic. Cine ar fi putut să fure Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări de aur: "A fost o comandă"

Acuarelă de Mikhail Matveevich Ivanov, pictor peisagist şi de război rus. Acesta l-a acompaniat pe feldmareşalul Potemkin în expediţia din Imperiul Otoman, fiind cantonat în Iași în 1790, apoi între 1791 și 1793.

Imaginea poartă titlul ”Vedere din Iaşi, capitala Moldovei” și se află la Muzeul de Stat Rus, Saint-Petersburg (Fondul de acuarele şi desene din secolele din XVII-XIX, P-30900, Iaşi, capitala Moldovei, P-30126. Hârtie, acuarelă, tuş, 32,1×51,2 cm – nr. vechi 9960). Preluată din IFTIMI, Sorin; VĂLEANU, Mădălin-Cornel, „Piața Mihai Eminescu din Iași. Repere istorice și cercetare arheologică”, Ed. Palatul Culturii, Iași, 2015, Fig. 15. – Sorin Iftimi