Peștele balon, inclus în genul Diodon, își găsește habitatul în zonele tropicale, întinzându-se de-a lungul coastei Pacificului, în Caraibe și în estul Asiei. Acesta manifestă o preferință pentru habitatele coralifere și zonele de mangrove.
Cum arată și când se reproduce peștele balon
Cunoscut și sub denumirea de peștele balon, acest specimen poate atinge o lungime cuprinsă între 30 și 61 cm, prezentând o nuanță de culoare maro sau oliv. Caracteristicile sale includ urme negre pe părți și spate, iar corpul este acoperit de spini lungi, cu excepția feței și aripioarelor. Spânzii au capacitatea de a se plia pe lângă corp. Anumite specii de pește balon conțin tetrodotoxină, o substanță extrem de toxică. Deși poate părea similar cu peștele diodon hystrix sau peștele porc, există o mică diferență între aceștia, peștele porc prezentând pete pe aripioare, în timp ce peștele balon nu.
Principalul său mecanism de apărare constă în capacitatea de a înghiți o cantitate semnificativă de aer sau apă, mărindu-și dimensiunile pentru a intimida prădătorul. Coloana sa vertebrală devine extrem de flexibilă, formând un arc atunci când peștele se umflă, extinzându-se cu aproximativ 40% în plus.
În timpul sezonului de împerechere, masculii împing femelele la suprafața apei, iar femelele depun în jur de 200,000 de ouă. Larvele de pește au o carapace pentru primele 10 zile și plutesc în apele deschise, prezentând o culoare galbenă cu pete roșii. În această perioadă, se dezvoltă și spini. Metamorfoza completă durează aproximativ 3 săptămâni.
În habitatul său din zona Hawaii, inamicul natural al acestui pește este rechinul tigru. Cu dinții superiori formați ca un fel de cioc, peștele poate sparge carapacea crabilor și melcilor. Acesta este un prădător activ în timpul nopții. Deși în Asia este uneori servit în restaurante, de obicei, peștele balon este utilizat ca suvenir, fiind uscat și umflat, în loc să fie consumat.
Peștele balon, de 1000 de ori mai toxic decât cianuara
Peștele balon, considerat una dintre cele mai otrăvitoare specii, conține tetrodotoxină, o substanță mortală, de 1.000 de ori mai toxică decât cianura, fiind suficientă pentru a ucide 30 de adulți. Absența unui antidot reprezintă o provocare. Cu peste 120 de specii, acești pești, trăind în zone tropicale, au dezvoltat mecanisme de apărare remarcabile. Înotători lenti, cu colorit neavantajos în apă, adoptă o tactică de intimidare prin înghițirea rapidă a apei și aerului, mărindu-și dimensiunea considerabil și adoptând o formă sferică. Aspectul lor respingător, completat de spini lungi, descurajează prădătorii.
Există variații în nivelul tetrodotoxinei, iar peștii fără această substanță devin pradă pentru carnivori mai mari. Lipsiți de solzi și cu dimensiuni între 2,5 și 61 de centimetri, acești pești au un corp alungit și cap bombat. Hrănindu-se cu nevertebrate și alge, speciile mai mari mănâncă și crustacee, folosindu-și cei patru dinți în creștere continuă.
Deși sunt otrăvitori, peștii balon sunt considerați delicatese în Japonia, Coreea și China, sub numele de „Fugu”. Cu toate acestea, prepararea lor este o artă specializată și periculoasă, fiind necesară îndepărtarea cu grijă a organelor care conțin toxina fatală. În ciuda riscurilor, consumul de Fugu este perceput ca o experiență culinară deosebită, dar cu o atenție extremă acordată procesului de preparare pentru a asigura siguranța consumatorilor.