Este o tumoră benignă un motiv de îngrijorare? Cum se manifestă și ce măsuri de tratament sunt disponibile

O tumoră benignă este necanceroasă și reprezintă o colecție de celule anormale care, spre deosebire de cele normale, se multiplică mai mult decât ar trebui și nu mor. Celulele anormale formează tumori pe măsură ce se înmulțesc. Un specialist poate folosi termenii „neoplasm benign” sau „creștere benignă” atunci când vorbește despre această condiție.

Un neoplasm benign poate să nu cauzeze simptome pe care le-ai observa, iar rareori provoacă probleme medicale grave. Totuși, un medic specialist poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta o tumoră mare care apasă pe țesuturile sau organele din apropiere.

RomaniaTV

EXCLUSIV Florinela Georgescu anunță inversiune termică în România. Caniculă urmată de rupere de nori

Observatornews.ro

Românul, bănuit că ar fi criminal în serie în Italia, atacat în închisoare de ruda unei victime

Cum se manifestă o tumoră benignă

O tumoră benignă este diferită de una malignă, crește mai lent decât una canceroasă, are margini uniforme și nu se răspândește în alte părți ale corpului. Totuși, există tipuri specifice de tumori benigne care pot deveni canceroase. De exemplu, unele tipuri de polipi colonici pot deveni canceroase. De aceea, un medic i-ar putea îndepărta pe cei pe care îi găsesc în timpul unei colonoscopii pentru a depista cancerul de colon. Cercetătorii nu știu exact de ce anumite celule încep să se înmulțească și devin benigne. Totuși, unele tumori apar în timpul dezvoltării fetale. De exemplu, bebelușul poate avea un limfangiom dacă ceva îi afectează sistemul limfatic înainte de a se naște.

Simptomele care trădează o tumoră benignă variază în funcție de locul în care se dezvoltă. Fibroamele uterine sunt un exemplu care provoacă sângerări, iar tumorile benigne ale pielii pot cauza multe semne diferite, de la pete roșii mici, nu mai mari decât un vârf de ac, și umflături mici până la grupuri de țesuturi ale pielii. Condroamele și hamartoamele care afectează căile respiratorii pot face dificilă respirația, iar un meningiom poate provoca mai multe simptome, dar durerea de cap și amețelile sunt printre cele mai frecvente. Un lipom sau un fibrom care apasă pe stomac poate afecta apetitul, în timp ce o tumoră benignă a oaselor cauzează dureri care nu dispar și se agravează.

Diagnostic și măsuri de tratament

Pentru a pune un diagnostic de tumoră benignă, un medic specialist te va întreba despre simptomele pe care le experimentezi. De asemenea, va efectua un examen fizic pentru a verifica dacă există noduli sau umflături neobișnuite pe sau sub piele. În timpul unei biopsii, medicul îndepărtează o bucată de țesut pentru ca un patolog să o examineze la microscop. O tomografie computerizată (CT), o imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) și un ecograf pot crea imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului, inclusiv tumori.

Tratamentul variază în funcție de mai mulți factori, precum tipul de tumoră și simptomele pe care le experimentezi. De exemplu, s-ar putea să nu ai nevoie de tratament dacă te confrunți cu o tumoră benignă care nu crește sau nu cauzează probleme. În acest caz, un medic specialist poate recomanda așteptarea vigilentă. În acest timp, medicul va programa controale regulate pentru a observa orice schimbări se produc în corp. Dacă există, un specialist poate prescrie medicamente pentru a gestiona simptomele precum durerea sau umflarea ori poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta o tumoră benignă care cauzează simptome, deoarece apasă pe țesuturi sau organe.