Erupție provocată de scarlatină – poze. Ce complicații grave poate provoca afecțiunea dermatologică

O erupție provocată de scarlatină exact ca în poze poate fi foarte ușor observată. Scarlatina este o infecție acută a tractului respirator superior, cu simptome de intoxicație (dureri de cap, febră, slăbiciune), inflamație a amigdalelor (angină) și erupții cutanate caracteristice.

Sursa de infecție este o persoană bolnavă sau un purtător al infecției streptococice. Copiii de vârstă preșcolară și școlară – între 2 și 8 ani – suferă mai des, deoarece ei sunt cei mai sensibili la streptococ. Odată ce o persoană este infectată, aceasta devine purtătoare și poate transmite infecția în termen de 3 săptămâni de la infectare. Scarlatina este o boală periculoasă care poate provoca complicații grave. Cunoașterea simptomelor scarlatinei vă va ajuta să căutați ajutor într-un stadiu incipient și să începeți tratamentul în timp util.

Stirile PROTV

Rezultate renumărare voturi. Lasconi și Ciolacu, despărtiți acum de peste 4.000 de voturi. USR acuză nereguli. Date parțiale

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ! Cutremur cu magnitudinea 4,9. Anunțul făcut de INFP

Erupție provocată de scarlatina – poze. Care sunt cele mai evidente simptome cauzate de boală?

Primele simptome apar la 2-7 zile de la infecția cu streptococ – mai întâi febră de 39-40°C, urmată de slăbiciune, dureri de cap și, uneori, vărsături la un moment dat. Înghițirea este dureroasă, mucoasa faringiană este hiperemică (roșie), iar amigdalele sunt mărite și acoperite de o placă cenușie.

13:19, 19 Nov 2024

FOTODermatita seboreică la nivelul feței. Remedii naturiste pentru tratarea afecțiunii

08:57, 19 Nov 2024

FOTOCât de periculoase sunt de fapt produsele cosmetice coreene? Specialiștii trag un semnal de alarmă

Printre cele mai evidente simptome ale scarlatinei se numără o mică erupție cutanată punctiformă pe pielea roșie. Erupția se răspândește, de obicei, pe tot corpul și pe față. Pliurile naturale (de exemplu, sub axile sau fese) și părțile laterale ale trunchiului prezintă cel mai mare număr de erupții.

În zonele de frecare mare a pielii cu îmbrăcămintea, erupția este confluentă (acoperă întregul corp) și poate ocupa suprafețe mari. Pe față, erupția nu afectează triunghiul nazolabial, care este o trăsătură caracteristică a scarlatinei. În cazuri rare, pot apărea vezicule mici cu un lichid transparent. Erupția durează între 3 și 7 zile, după care dispare fără urmă. Apare o etapă de descuamare, când pielea se desprinde în solzi și plăci, mai ales pe brațe și picioare.

Mâncărimea nu este caracteristică erupției scarlatinoide, dar este posibilă o mâncărime moderată în cazul dermatitei atopice concomitente. În cazuri severe apare o intoxicație, copilul devine letargic, somnolent sau iritabil. De asemenea, poate apărea confuzia, erupția cutanată devine albăstruie, neregulată și pot exista hemoragii intradermice.

Cu ce medicamente se tratează această afecțiune? Cum este conturat tabloul clinic?

Scarlatina se caracterizează printr-o creștere a ganglionilor limfatici – aceștia devin denși și dureroși. Până în a treia zi de boală, limba devine roz strălucitor (uneori purpurie), cu papile pronunțate și fără placă. Scarlatina este diagnosticată de un medic pe baza plângerilor pacientului, a datelor de examinare și a unui set de metode de laborator și instrumentale de examinare.

Domeniul de aplicare al examinării poate varia în funcție de tabloul clinic, de gravitatea bolii și de prezența complicațiilor. Analiza clinică a sângelui prezintă o hemogramă generală cu număr de trombocite, număr de globule albe, viteză de sedimentare, cu microscopie cu frotiuri de sânge dacă există anomalii.

Tratamentul scarlatinei se bazează pe administrarea corectă și la timp a antibioticelor. Se acordă preferință analogilor sintetici ai penicilinei sau antibioticelor macrolide. În cazurile severe se prescriu cefalosporine. Terapia de detoxifiere este utilizată pentru a ameliora starea pacientului.

În cazurile în care apare o erupție provocată de scarlatină exact ca în poze este indicată medicația intravenoasă. Dacă nu există indicații pentru spitalizare la domiciliu, se organizează un regim de băutură adecvat pentru copil. Volumul de lichid este determinat de către medicul curant, ținând cont de vârsta copilului. Streptococul produce multe toxine, astfel că pacientului i se prescriu medicamente antialergice.