Termenii email sau e-mail sunt des folosiți în comunicarea digitală, însă doar una dintre variante este corectă în limba română. Deși în mediul online apare frecvent forma „email”, conform normelor oficiale ale limbii române, varianta corectă este cea cu cratimă.
Într-o lume digitalizată, termenul de e-mail este omniprezentă, fiind esențial în corespondența electronică. Totuși, mulți utilizatori nu știu că doar e-mail este forma acceptată conform DOOM, nu și „email”. Chiar dacă forma „email” se răspândește prin influența internetului, utilizarea corectă a termenului este importantă, mai ales în contexte oficiale.
Email sau e-mail, care este diferența
E ciudat cum o simplă cratimă poate schimba radical sensul unui cuvânt. Așa stă treaba și în cazul email sau e-mail. Termenul englezesc „e-mail” reprezintă, potrivit Dincționarului explicativ al limbii române sau DEX, o prescurtare pentru „electronic mail”, care înseamnă poștă electronică.
Tot în DEX găsim și cuvântul „email”, preluat din franțuzescul „émail”, care înseamnă masă sticloasă obținută prin topirea sau prin sinterizare, constituită în special din siliciu și din bariu, care se aplică pe suprafața unor obiecte metalice sau ceramice, pentru a le proteja împotriva coroziunii, a le îmbunătăți rezistența mecanică, a realiza izolarea lor electrică, în scop decorativ etc.
Foarte rar atât în limba vorbită, cât și în cea scrisă, mulți îl ignoră și scriu „email” referindu-se, de fapt, la poșta electronică sau la mesajele trimise astfel. Însă, forma în care a fost introdus în DEX-ul din 2009 este „e-mail” cu pluralul „e-mailuri”. Desemnează atât sistemele digitale folosite pentru a transmite mesaje, cât și mesajele sau corespondențele propriu-zise trimite prin aceste sisteme.
Așadar, diferența de sens dintre email și e-mail este enormă și evidentă, dar mulți preferă, din ignoranță, să elimine cratima, rezultând astfel un cuvânt cu sens nepotrivit în contextul „trimiterii unui e-mail”.
Primul e-mail a fost trimis în 1971 de către programatorul Roy Tomlinson. A durat până în anii ’90 pentru ca e-mailul să fie folosit de toți cei care aveau acces la internet.
Când a apărut e-mailul?
Înainte de a fi numit „e-mail”, a avut inițial denumirea de computer mail. În anii ’60 Massachusetts Institute of Technology (MIT) s-a folosit de o formă mai simplă de trimitere, bazat pe sistemul de la acea vreme. Acesta permitea mai multor utilizatori să acceseze sistemul de colegiu.
În 1965 s-a trimis prima dată această formă actuală a e-mailului, un mesaj privat, de la un utilizator la altul. Nu a fost chiar o scrisoare electronică, mai mult o informație către destinar cu privire la un fișier.
Prima conexiune, în care s-a folosit TCP/IP a avut loc în 1967. Modelul acesta a devenit protocolul de bază al întregului internet, pe care îl folosim și astăzi. Iată și care e diferența dintre corigent sau corijent.
După cum s-a menționat, Ray Tomlinson a trimis primul e-mail real în 1971. Acesta fost trimis printr-un program numit CYPNET, o extensie a SNDMSG. Diferența dintre cele două era că prin CYPNET s-a putut trimite un mesaj de la unul la altul folosind computere diferite. Tot atunci a fost prima dată când s-a folosit „@” în protocol.
Din 1970 e-mailul a început să devină tot mai utilizat, în principiu doar de către utilizatori specializați. Puțin mai tâziu, în 1983, e-mailurile comerciale au început să prindă amploare în urma creării MCI mail, cei, care îl utilizau, puteau trimite și primi e-mailuri în cadrul sistemului. În 1989 a apărut CIS mail, urmat de Lotus Express și alte programe pentru e-mail, pe care utilizatorii le puteau folosi. Prin urmare, e important să știi să faci diferența dintre email sau e-mail.