Prima pagină » Local » Elevii nu mai vor teze! Care este părerea profesorilor ieșeni

Elevii nu mai vor teze! Care este părerea profesorilor ieșeni

16 apr. 2022, 02:00, 25 ,
Ana Crețu în Local

Prin participarea la un chestionar online, elevii au putut să își exprime punctul de vedere în legătură cu desfășurarea modului prin care pot fi evaluați cel mai bine și și-au manifestat dorința de a se renunța la teze. La Iași, cadrele didactice așteaptă un punct de vedere oficial de la Inspectoratul Școlar Județean pentru a vedea ce modificări trebuie implementate la nivelul instituției de învățământ

Metoda de cercetare utilizată a fost chestionarul autocompletat, în mediul online. Eșantionul a fost de 16.172 elevi, din 41 județe și municipiul București. Dintre respondenți, 89,7% sunt școlarizați într-o unitate de învățământ din mediul urban, în timp ce 10,3% din respondenți urmează cursurile unei școli care își desfășoară activitatea în mediul rural.

raport CNE:„incotro se indreapta evaluare?”

Peste 56% dintre elevii din București care au participat la un chestionar online

Elevii nu mai vor teze: Preferă experimentele și activitățile practice

liceul teoretic dimitrie cantemir iasi

Modificarea structurii anului școlar viitor este analizat de profesorii ieșeni

Peste 56% dintre elevii care au participat la un chestionar online consideră că este nevoie ca tezele să fie înlocuite cu instrumente de evaluare care să permită profesorului să ofere un feedback elevului, astfel încât să poată fi adoptate măsuri remediale de învățare.

Întrebați care este cel mai eficient mod de evaluare folosit în acest moment în școli, peste 63% dintre respondenți au ales experimentele și activitățile practice. Pe locul al II-lea se află referatele și proiectele, cu 45.4%.

„Activitățile practice și experimentele se fac și acum, nu este ceva nou, profesorii organizează astfel de activități de mult timp. În cadrul activităților școlare, aceste tipuri de evenimente se organizează permanent și copiii sunt foarte implicați și încântați să participe. Înlocuirea tezelor cu activitățile practice nu cred că este cea mai bună idee, dar noi nu am făcut un asemenea chestionar și nu avem o statistică finală”, a declarat Gabriela Sandulescu, director la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Iași.

elevi care urmaresc un experiment

Peste 63% din elevi au ales experimentele și activitățile practice

Cadrele didactice nu au ajuns la o părere definitivă în legătură cu renunțarea la teze

scoala gimnaziala prisacani

Părerea despre organizarea anului școlar în module și renunțarea la teze este văzută diferit de către Sorina Păduraru, profesor de la Școala Gimnazială Prisăcani

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat luna trecută că va propune renunțarea la tezele semestriale. Acestea se doresc a fi înlocuite cu o evaluarea periodică. Modificarea structurii anului școlar viitor este analizată de profesorii ieșeni.

„Dezbateri cu privire la aceste aspecte încă nu s-au organizat la nivel de școli. La acest moment așteptăm și un punct de vedere de la Inspectoratul Școlar Județean, când se va organiza și o întâlnire cu directorii în care să găsim o linie congruentă pentru a putea ajunge la niște evaluări unitare. Dacă se va merge spre o descentralizare totală, atunci vom gândi la nivel instituțional o strategie de evaluare”, a menționat directorul de la Liceul Teoretic Dimitrie Cantemir” din Iași, Anca Dimitriu.

Părerea despre organizarea anului școlar în module și renunțarea la teze este văzută diferit de către Sorina Păduraru, profesor de la Școala Gimnazială Prisăcani.

„Nu sunt de acord. Știu că, pe de o parte, elevii vor fi bucuroși pentru că nu vor mai avea de repetat materia învățată pe parcursul semestrului. Pe de altă parte, profesorii vor avea mai puțin de corectat și vor avea mai mult timp la dispoziție. Dar să ținem cont că profesorii niciodată nu s-au plâns că au prea mult de corectat. Formele de evaluare parțiale și sumative oricum se dau mereu. Repetiția e mama învățării. Dorim să rămânem la aceeași structură a anului școlar, în două semestre, cu teze semestriale. Propunerea, cu organizarea anului școlar în module, cu renunțarea la teze și cu mediile încheiate doar la final de an școlar va fi un dezastru. Elevii trebuie să rămână beneficiarii în educație în sens constructiv, nu distructiv”, a declarat profesoara.

Chiar dacă elevii nu mai vor teze și optează pentru un alt mod de evaluare, profesorii găsesc o eficiență mai mare în verificarea cunoștințelor prin intermediul acestora.

Comentarii
  • Au ajuns sa dicteze elevii si asociatia de parinti care nu stiu pe cine reprezinta.

  • Sistemul de invatamant este distrus încet și sigur de 20 de ani. Se merge in continuare pe aceeași linie: asigurarea stării de bine a elevului. Renunțarea la teze contribuie la această. Ce contează nivelul de cunoștințe?!
    Școala trebuie transformată în club,iar profesorii-in animatori!

  • 90 la sută dintre profesori sunt comunistoizi ,ei nu vor ca lucrurile sa evolueze,învățământul e bolnav la fel ca și profesorii ,ei nu și dau seama că învățatul pe de rost este inutil și că dorința elevilor pe mai multa practica aplicata este viitorul scolii ,până când mentalitatea comunistoida a profesoarei nu va dispărea nu ne vom face bine ,profesorii trăiesc cramponați in sec 20 nu vor deloc să privească spre viitor ,felicitări elevilor pentru chestionar ,care au arătat că sunt mai inteligenți că anumiți profesori!

  • un alt profesor

    De 30 de ani incoace, ministerul strica scoala. Obiectivul ministerului pare a fi inlocuirea invatarii cu distractia elevilor supravegheata de profesori. Deci un fel de baby-sitting. Cat mai putin carte, cat mai putine reguli, zero responsabilitate, distractie si relaxare cat cuprinde. De parca misiunea scolii ar fi sa pregateasca elevul pentru pensie. Complet gresit. Misiunea scolii este sa pregateasca pentru viata activa. Scoala nu trebuie sa fie placuta, scoala trebuie sa fie eficienta.

  • Dupa 10 ani de activitate in Danemarca si aproape 21 ani de activitate in Germania, toti ca inginer, va spun sincer : daca va iubiti copiii, invatati-i matematica si fizica. Inginerii scandinavi, inginerii germani sunt beton pe partea de stiinte exacte. Nemtii au introdus si o strategie in invatamant, MINT se cheama. Inseamna ca prioritatea sunt Matematica, Informatica, Stiintele Naturii, si Stiintele tehnice. Americanii au ceva similar, STEM parca.
    Toti cei ca vor sa insemne ceva in lumea asta pun accent pe matematica si fizica. Chinezii, coreenii, indienii, toti fac scoala serioasa si sunt excelent pregatiti. La RISOE aveam un indian in echipa. Era omul de baza la modelare matematica. Nu priviti de sus Asia, ca nu aveti de ce. Coreea de Sud are PIB-ul aproape cat al Italiei si o va intrece lejer in 2-3 ani.

  • Decat scoala, mai bine Disco-Bar-School,cu plata, ca oricum la cat invata, majoritatea au sa sfarseasca la coada cratitei.

  • Stau si ma intreb cine are interes sa ca invatamantul romanesc sa ajunga o parodie!Nu prezenta, nu note, nu verificari(teze), nu disciplina!Pai sa transformam scolile in sezatori!Ca asa vor unii elevi si tovarasii lor asociatiile de parinti!Cine se aseamana se aduna!

  • ce matematica si fizica ? Acestea sunt materii pentru care ai nevoie de ceva neuroni in cap. Limbi straine , sa fie usor pentru a intelege comenzile date de straini sclavilor pe tarla . Asta este interesul !

  • Din momentul in care ministerul a devenit al educatiei, scoala a luat-o la vale. Invatamantul a fost inlocuit de educatie. Si oricine stie ca ele sunt lucruri diferite. Educatie faci cu cel mic, ca sa faca la oala. Daca inlocuiesti invatamantul cu educatia, transformi scoala intr-un fel de baby-sitting, cum spunea cineva mai sus.

    Un prieten universitar mi-a explicat cu argumente stiintifice diferenta intre invatamant si educatie. Am ramas cu ideea ca invatarea implica un rol activ al elevului, in timp ce educatia nu. In rest, m-a pierdut pe drum, asa ca m-a lamurit printr-un exemplu. „Spunem ca am invatat la matematica. Nimeni nu spune ca s-a educat la matematica, sau ca a fost educat la matematica”. QED, cum ne spunea profu’ de mate.

  • Beton exemplul lui Thorwald

  • Interesul poarta fesul. Universitățile occidentale au interesul să aibă clienți , studenți români. De la abramburica încoace , învățământul ( că sa l citez pe thorwald) a luat o la vale. A scăzut nivelul an de an . prin introducerea sistemului Bologna ,admiterea fara examen , introducerea creditelor s au împușcat următorii iepuri : învățământ pe repede înainte , superficial fara aprofundare , admiterea studenților fara nicio triere și legalizarea repetenției și promovarea studentului de meserie adică acel student care se taraie cu creditele 8 sau chiar 10 ani fara să știe ce vrea de la viață. Toate aceste lucruri au scos la suprafață natura leneșă a omului , delăsarea , amestecul scolii cu asazisul job .. de regulă munca necalificata. Este promovat intens modelul studentului independent care defapt e scăpat de-acasă și preferă orice decât să facă treabă cu cap. 5 ani de școală serioasa , apoi munca calificata . El prefera provizoratul panabpe la 40 daca se poate ..

  • Conducătorii noștri care sunt niște semi analfabeți au nevoie de un popor de proști pe care să-l poată manevra cu google și cu FB….

  • alta reforma?

    Suta la suta de acord cu @un inginer. In scoala ar trebui sa se puna mai mult accent pe stiintele exacte. Cel putin absolventii de licee industriale sunt varza. Ii vad la angajare. Intrebi un absolvent de liceu in instalatii electrice de legile lui Kirchhoff si el nu le stie. Pai il mai angajezi? Da, il angajezi, ca nu ai de unde alege. Nu stiu ce se intampla in scoala, nu stiu ce reforme se fac, cine le vrea, dar stiu sigur ca dupa fiecare reforma din asta nivel absolventilor mai scade cu inca o treapta. Ne facem rau singuri. O sa ajungem sa angajam electricieni si mecanici din Vietnam. Ascultati la mine.

  • Profesor universitar

    Domnule Anonim, declinul invatamantului universitar a inceput odata cu introducerea finantarii per de catre Andrei Marga. A fost o schimbare dezastruoasa de paradigma, care a fortat universitatile sa priveasca studentul ca pe o resursa economica. De atunci incoace banul prevaleaza in fata oricaror necesitati legate de calitatea absolventilor.

  • Profesor universitar

    Erata: finantarii per capita.

  • Ptr profesor universitar

    Deci facultatea a devenit o afacere , cu cât ai mai mulți studenți cu atât primești mai mulți bani. Bani ptr ce ? Pt salarii ? E clar că universitarii și au făcut calculele și legile așa cum i a tăiat capul . Nu contează inserția pe piata muncii in domeniul absolvit. Contează cât de mulți se înscriu . Nici măcar nu contează câți termina. Acum se leagă …

  • Cum s ar zice , universitățile primesc bani pe cantitatea de studenți acaparata . Nimic despre performanta , absorbție pe piata muncii. E clar că și au făcut legile că sa nu i implice. Nu Marga e de vina , ptr că oricând aceasta lege scara putea schimba. Dar convine tuturor de asta nu se schimbă. Vb aia : ” sa se schimbe dar sa nu se revizuiască – primesc !”

  • Profesor universitar

    Date fiind reactiile la comentariul meu, ma vad nevoit sa fac cateva precizari care sa lamureasca lucrurile. Pentru ca numarul de caractere este limitat, voi imparti precizarile in mai multe parti.

    1. Introducerea finantarii per capita s-a facut fara consultarea mediului universitar. A fost o decizie politica. Mai exact, o decizie oculta, sustinuta politic. Si Marga si Miclea fac parte dintr-o anumita organizatie, foarte influenta. Noi profesorii am reactionat la proiectul de lege si am trimis observatii ministerului in perioada in care proiectul s-a aflat in dezbatere publica. Am spus ca nu este bine, am spus ca va scadea calitatea, dar nu am fost luati in seama.

  • Profesor universitar

    2. Ministerul este cel care forteaza latura cantitativa.
    Cum? Prin finantarea cantitativa (per capita). Si prin infiintarea de universitati in fiecare judet. Un exemplu: inainte de 90, in Oradea era un mic institut de subingineri ; acum este ditamai universitatea cu o cifra la admitere comparabila cu a Iasului. Cum a ajuns asa? Marga l-a umflat Oradea, redirectionand locurile de la admitere din zona Moldovei in special.
    De ce favorizeaza ministerul latura cantitativa? Din motive politice. Pentru a ne alinia la media UE a absolventilor de invatamant superior. In acest moment, suntem pe ultimul loc in Europa. Proportia absolventilor de invatamant superior este de 16% in Romania, fata de 29% cat este media UE (statistica 2020). In regiunea de Nord-Est, proportia este de numai 12%.
    Este justificata atitudinea ministerului? Nu, pentru ca genereaza forme fara fond : un numar mare de absolventi care nu-si justifica diploma.

  • Profesor universitar

    3. Ministerul forteaza latura cantitativa (cresterea numarului de studenti) fara a avea asigurata resursa financiara. Dupa procentul din PIB alocat invatamantului, suntem pe penultimul loc din Europa. Oscilam in jurul a 3%. Anul trecut, procentul a fost de 2,5%. Pentru 2022, procentul este 2,28% din PIB (AGERPRES). Media UE este de 4,7%.
    Care este consecinta? Clase grupe de studenti supradimensionate. In invatamantul superior, raportul numar studenti/numar profesori a ajuns sa fie mai mare decat raportul din preuniversitar. Iar aici suntem pe primul loc in Europa : avem cel mai mare numar de elevi care revin la un profesor. Este evident ca este imposibil sa se obtina calitate in clase / grupe supraaglomerate.

  • Profesor universitar

    4. Exista solutii? Da – ministerul sa abandoneze criteriile cantitative si sa promoveze criterii calitative. Sa scoatem mai putini absolventi, dar mai bine pregatiti. Daca ministerul ar dori, ar putea descongestiona clasele si ar creste calitatea. Cel putin in invatamantul superior, daca s-ar reduce locurile la admitere cu 30%, abia am ajunge aproape de media UE a numarului de studenti care revin la un profesor.

    Inchei cu precizarea ca aceste aspecte ar trebui cunoscute si discutate la nivelul intregii societati. Invatamantul este un sector strategic. Presa ar trebui sa initieze si sa gazduiasca dezbateri pe aceste teme. Sunt mai importante decat cancanurile starletelor autohtone.

  • interesante commenturile. cumva neasteptat la topicul asta.

  • un alt profesor

    Unii comentatori par sa nu stie ca legile sunt propuse si votate de parlamentari, nu de profesori. Aceiasi par sa nu stie cum este finantata scoala, desi informatia a fost difuzata in toata presa.

    Amintiti-va de 2008, cand Basescu a luat ochii presei cu Pactul pentru Educatie. Toata presa a vuit, ba l-a si publicat. Ce scria la punctul 5? Scria FINANTAREA URMEAZA ELEVUL – adica „finantarea per capita”, cum bine spunea profesorul de mai sus. Cine din afara scolii a protestat atunci? Nimeni. Protestati acum? Prea tarziu. Raul a fost deja facut.

  • Colonia de sclavi.

    O aberatie.
    Teza e un instrument de pregatire pt examenele nationale.
    Conform acestui grafic de distrugere totala a invatamantului romanesc de dupa 1989, ar trebui scoasa Evaluarea Nationala si Bac-ul. Admiterea la facultate deja s-a scos si poate intra orice prost.

  • Ptr prof universitar , mulțumesc pt clarificări chiar dacă mă strânge în spate când citesc .. acum înțeleg de ce Cuza a făcut extensiune la Bălți la Focșani la Botoșani și la Pocreaca .. ptr Nr cat mai mare de studenți .practic ii ia din oala . Calitatea extrem de scăzută , frauda maxima , prezenta slaba . Și toate astea ptr că e importanta doar cantitatea ..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`