LIVE VIDEO – Ediţie specială, în Studioul BZI LIVE de impact naţional şi exclusivistă pe zona academică alături de prof. univ. dr. Răzvan Ionuţ Teodorescu, rector-interimar Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti

Joi, 3 februarie 2022, începând cu ora 15.00 (via Zoom) este programată o ediţie specială, în Studioul BZI LIVE de impact naţional şi exclusivista pe zona academică alături de prof. univ. dr. Răzvan Ionuţ Teodorescu, rector-interimar Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti. Tematica abordată va fi: proiectele şi strategiile USAMV Bucureşti, realităţi din învăţământul superior românesc, finanţare în Educaţie şi Cercetare, internaţionalizare academică, autonomie universitară, învăţământ agricol şi de medicină veterinară, proiecte cu studenţii, realităţi din zona educaţionala, cum a trecut instituţia prin această perioadă pandemică, condiţia profesorului în lumea contemporană, strategii ale Universităţii de viitor pentru dezvoltarea instituţională, relaţia cu mediul privat, parteneriate cu companiile, infrastructura educaţionala, practică studenţilor.

USAMV Bucureşti, ”o universitate pentru viaţă şi agricultură prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate”

USAMV Bucureşti este o instituţie de învăţământ superior şi cercetare acreditată, cu personalitate juridică, ce face parte din reţeaua instituţiilor de învăţământ superior de interes public, având caracter nonprofit şi apolitic. USAMV este organizată şi funcţionează în conformitate cu prevederile Constituţiei României, ale legislaţiei şi reglementărilor naţionale din domeniul învăţământului, cu Carta universitară şi regulamentele proprii pentru a-şi îndeplini misiunea asumată.

Stirile PROTV

Documentele pe care românii trebuie să le depună neapărat la ANAF până vineri, 20 decembrie

RomaniaTV

Pensii ianuarie 2025. Vestea rea pentru milioane de români care aşteptau pensiile indexate la început de an

Misiunea USAMV este ca prin educaţie şi cercetare ştiinţifică să formeze specialişti cu un înalt grad de calificare şi cu competenţe corespunzătoare exigentelor pieţei forţei de muncă în domeniile fundamentale: ”ştiinţe inginereşti” şi ”ştiinţe biologice şi biomedicale”. Domeniile de studii sunt: Agronomie, Biologie, Silvicultura, Horticultura, Ingineria şi Gestiunea Producţiilor Animaliere, Medicina Veterinară, Ingineria produselor alimentare, Inginerie civilă, Ingineria mediului, Inginerie geodezică, Biotehnologii, Ştiinţe inginereşti aplicate, Inginerie şi management, Inginerie şi management în agricultură şi dezvoltare rurală.

În 21 octombrie 1834 Petrache Poenaru înaintează domnitorului Alexandru D. Ghica o cerere, semnată şi de banul Mihai Ghica, fratele domnitorului, Ion Câmpineanu, colonelul Arnold Iacobson, medicii I. Zucker şi Mayer, pentru înfiinţarea unei Societăţi de Agricultură

În 21 octombrie 1834 Petrache Poenaru înaintează domnitorului Alexandru D. Ghica o cerere, semnată şi de banul Mihai Ghica, fratele domnitorului, Ion Câmpineanu, colonelul Arnold Iacobson, medicii I. Zucker şi Mayer, pentru înfiinţarea unei Societăţi de Agricultură. După aprobarea acestei cereri, la 12 ianuarie 1835 este aleasa conducerea: președinte banul Mihai Ghica, vicepreşedinte colonelul Arnold Iacobson şi secretar Scarlat Rosetti. După aprobarea statutelor s-a trecut la organizarea fermei-model de la Pantelimon unde s-a creat Scoala de Agricultură. Datorită faptului că nu erau cadre cu pregătire specială şi erau elevi puţini, în perioada 1848-1853 şcoală a fost închisă. A fost redeschisa de Alexandru Slatineanu care era absolventul unei şcoli de specialitate în Franţa. La conducerea şcolii a urmat Constantin N. Racota, var primar cu Ion Heliade Rădulescu, care avea studii de specialitate tot în Franţa.

Şi perioada 1853-1865 a fost una foarte dificilă. În urma apariţiei Legii din 1864 şcoală a fost reorganizata. Având în vedere că vechiul local nu mai corespundea nevoilor a fost aprobat un credit pentru construirea unui nou local. Noua construcţie a fost realizată la Herăstrău în perioada 1868-1869 unde a şi fost mutată şcoală. În această perioadă directorul şcolii a fost Petre Sebesanu Aurelian, absolvent al Scoalii Superioare de AgriculturĂ de la Grignon. În 1867, prin includerea în programul de studiu a disciplinelor silvice, învăţământul agronomic se dezvolta sub numele de Şcoala Centrală de Agricultură şi Silvicultura. În cadrul ei s-a înfiinţat prima fermă didactică experimentală din ţară (1873), iar în 1886, prima instituţie de cercetări agricole din România, cunoscută sub denumirea de Staţiunea Agronomică Bucureşti. În anul 1893, prin separarea învăţământului silvic, capăta denumirea de Şcoală de Agricultură de la Herăstrău.

În anul 1915, se pun bazele învăţământului superior agronomic la Bucureşti, sub denumirea de Şcoală Superioară de Agricultură de la Herăstrău

În anul 1915, se pun bazele învăţământului superior agronomic la Bucureşti, sub denumirea de Şcoală Superioară de Agricultură de la Herăstrău, iar în anul 1921 are loc transformarea Şcolii Superioare de Medicină Veterinară în Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti. În anii următori, învăţământul agronomic s-a dezvoltat iar titulaturile sale au fost pe rând: Academia de Înalte Studii Agronomice din Bucureşti (1929), Facultatea de Agronomie – integrată Şcolii Politehnice din Bucureşti (1938). În anul 1948, ia fiinţă Institutul Agronomic Bucureşti, cu patru facultăţi (Agricultură, Horticultura, Zootehnie şi Medicină Veterinară), căruia, din 1952, i se atribuie numele marelui patriot Nicolae Bălcescu. În anul 1970, se înfiinţează Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare, care devine, din anul 1990, Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului. Din 5 octombrie 1992 primeşte titulatura de Universitatea de Ştiinţe Agronomice, iar din 1995, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.