Economia românească este la pământ, Florin Cîțu o ține pe-a lui: „Am injectat sume record în economie!”

Economia românească este la pământ, dar ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, o ține pe-a lui. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu susține că a adoptat o politică fiscală bună și a „injectat“ sume record în diverse domenii.

„Transparență și profesionalism!

În primele 7 luni de zile MFP a injectat sume RECORD în economie. Sume care au fost direcționate în prima faza în TOATĂ economia iar de la începutul stării de alertă către domeniile unde vor avea cel mai mare impact și randament.

Am adoptat o politică fiscală anticlica, poate pentru prima oara în istorie, și se vede. Acest lucru nu-l poate nega nimeni“, scrie Florin Cîțu pe pagina lui de Facebook.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Economia românească este la pământ, Florin Cîțu o ține pe-a lui!

Ministrul Finanțelor dă și câteva exemple, uitând să spună că banii sunt împrumutați, iar România a atins un deficit record.

„Câteva exemple:

– 12.5 miliarde lei în urma amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (acești bani sunt la companii încă din martie 2020) + 250 milioane lei bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor

– 20 miliarde lei investiții (cea mai mare sumă din ultimii 10 ani)!!!

– 24 miliarde medicamente și echipamente sanitare

– 6.56 miliarde lei plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19

– 4 miliarde lei plata șomaj tehnic (urmează aproximativ 4 miliarde lei pentru plata a 41.5% din salariul angajaților care au fost în șomaj tehnic)

– 3 miliarde lei mai mult decât anul trecut rambursare TVA (în condiții de criza economica, resurse vitale care rămân la companii )

– 2.4 miliarde lei decontări concedii medicale (resurse care ajung imediat la companii și sunt vitale în perioada de criza economica)

– Sănătate 30 de miliarde lei

– Învățământ 20 miliarde lei“, susține Florin Cîțu.

Avertismentul agențiilor de rating

Ministrul de Finanțe amintește de avertizările agențiilor de rating, tocmai pentru a explica de ce nu au fost dublate alocațiile copiilor și nu a majorat pensiile cu procentul stability prin lege.

„Continuăm în același ritm pentru restul anului. Este singura soluție pentru a ne asigura că economia iese din această perioadă de criză cu factorii de producție aproape nemodificati.

Totuși, exista riscuri și politica fiscala trebuie ajutată. Pe de-o parte, așa cum avertizează agențiile de rating (așa cum am tot avertizat și eu) majoritatea socialistă din Parlamentul României reprezintă un risc major pentru stabilitatea economică. Propunerile de creșterea chetluielilor PERMANENTE fară niciun fel de sursa de finanțare creează probleme de finanțare pentru tot bugetul. Pe de alta parte, este nevoie de dobânzi reale zero sau negative care să susțină efortul politicii fiscal“, mai spune Florin Cîțu.

Cum vrea să țină de scaun Florin Cîțu

În final, ministrul de Finanțe face din nou apel la PSD să nu voteze moțiunea de cenzură.

„Pentru a elimina riscul destabilizării economiei care vine din Parlamentul României, reiterez Invitația mea pentru președintele PSD. Sper în continuare că poate să se ridice deasupra intereselor de partid și să pună mai presus de orice interesul românilor”, se arată în postarea ministrul de Finanțe de pe Facebook.

Deficitul bugetar a crescut la aproape 50 de miliarde de lei. Asta în timp ce ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, se laudă cu „performanțele“ lui de mare strateg economic.

Diferența dintre venituri și cheltuieli a ajuns la aproape 50 de miliarde de lei după primele șapte luni ale anului, adică 4,7 la sută din Produsul Intern Brut. Semn că lucrurile merg mai prost, în ciuda celor afirmate de Florin Cîțu, este faptul că anul trecut deficitul bugetar a fost de 1,7 la sută din PIB.