Ecaterina Andronescu a propus o serie de soluții pentru sistemul de învățământ din România în contextul pandemiei de coronavirus

Fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, a afirmat că se impune ca în noul an școlar să se revină la predarea față în față: „Școala online nu poate înlocui școala cu prezență fizică, nu poate să fie o alternativă ci o soluție complementară”. Conform acesteia trebuie adoptate măsuri specifice pentru a proteja sănătatea elevilor și profesorilor. De asemenea trebuie susținute și încurajate parteneriatele dintre unitățile de învățământ și autoritățile locale, cu firmele și companiile pentru a sprijini procesul de învățare.

Ecaterina Andronescu a venit în cu o serie de soluții care ar putea scoate din impas sistemul educațional din România. Unele dintre acestea sunt trierea epidemiologică zilnică, adaptarea curriculum-ului în funcție la situația actuală a pandemiei de coronavirus, dotarea urgentă a unităților de învățământ cu mijloace informatice dar și regândirea orelor de dirigenție.

Stirile PROTV

Președintele Klaus Iohannis a autorizat declasificarea documentelor prezentate în CSAT privind alegerile prezidențiale

RomaniaTV

După succesul videochatistei de la POT, Ema Karter vrea în politică! Imaginile PORNO cu care a RUPT TikTok-ul

„ȘCOALA pe timp de PANDEMIE și nu numai

Context

• Inegalitatea de șanse în educație este determinată de:

– polarizarea socială

– acces limitat la instrumente tehnologice

• Motivație redusă față de școală;

• Polarizarea unităților școlare prin acces limitat la tehnologie (instrumente și internet);

• Școala nu poate contracara polarizarea socială (lipsa resurselor umane și materiale);

• Competențe digitale limitate și pentru profesori și pentru elevi;

• Inexistența resurselor educaționale adecvate la trecerea, integral, în online:

– curriculum neadaptat

– lecții pentru online inexistente sau insuficiente

– profesori fără formare pe online

– inexistența unei platforme naționale adecvată predării online

Sistemul educațional din România la trecerea în online

• Șocul trecerii în online;

• Absența totală a cadrului metodologic;

• Inexistența deprinderilor de învățare în online pentru elevi;

• Lipsa formării profesorilor pentru predarea, monitorizarea învățării și evaluarea în online

• Competențe digitale insuficiente;

• Conținutul lecțiilor neadaptat transpunerii activităților în online;

• Acces limitat la internet de calitate, la resurse educaționale în format electronic, la platforme educaționale de eLearning;

• Cadru normativ inexistent (legi, hotărâri de guvern, metodologii) ;

• Refuzul unor cadre didactice de a preda în online;

• Lipsa totală a sprijinului personalizat pentru elevi, mai ales pentru cei cu nevoi speciale de învățare;

• Transferarea responsabilității școlii către familii, fără a se asigura sprijinul necesar;

• Lipsa sprijinului tehnic pentru elevi și profesori (ghiduri pentru învățare, monitorizare și evaluare în online pentru elevi, profesori și părinți).

Cadrele didactice din România la trecerea în online

• Pregătire inadecvată pentru online;

• Experiență anterioară inexistentă sau restrânsă pentru utilizarea instrumentelor tehnologice;

• Lipsa cadrului metodologic pentru pregătirea, îndrumarea și desfășurarea activităților online din partea MEC și a inspectoratelor școlare;

– după o lună de la suspendarea cursurilor, MEC emite un ordin fără măsuri concrete pentru sprijinirea școlilor, profesorilor și elevilor-

• Absența unor finanțări pentru rezolvarea problemelor legate de instrumentele tehnologice;

• Utilizarea, în dialogul profesorilor cu elevii a instrumentelor mai puțin adecvate, precum a telefonului – Whatsapp, SMS – și mai rar a unor platforme precum: Zoom, Teams, Classroom.

Dficultăți

• Lipsa dialogului direct cu elevii (față în față);

• Lipsa sprijinului pedagogic pentru realizarea eficientă a activităților de învățare;

• Lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare;

• Sincope în monitorizarea ritmului învățării elevilor;

• Lipsa posibilităților de sprijin personalizat pentru elevi, mai ales a celor cu nevoi speciale de învățare;

• Dificulțăți tehnice privind instalarea sau funcționarea platformelor online.

Consecințe imediate

• Proces educațional ineficient și inechitabil;

• Rezultate slabe la examenele naționale;

• Pierderea deprinderii de a învăța ritmic;

• Diferențieri mai mari între medii (rural, urban mic, urban mare) ;

• Diminuarea drastică a rolului școlii în viața elevilor;

• Responsabilități mari pentru familii, greu de asumat.

Mijloace specifice de comunicare online

• Platformele specializate de e-learning au fost o opțiune mai puțin atractivă pentru cadrele didactice;

• Este extrem de important exercițiul utilizării mediului tehnologic pentru proiectarea și desfășurarea unor activități didactice complexe, relevante, semnificative și integrate în parcursul de învățare de lungă durată;

• Cadrele didactice găsesc mai potrivită, mai rapidă și mai convenabilă utilizarea apelului telefonic și a aplicațiilor pentru comunicare asincronă, cum ar fi Whatsapp sau Facebook Messenger;

• Mediul urban, în mai mare parte, are condițiile necesare pentru a face apel la platforme de e-learning și la aplicații de comunicare sincronă precum Teams, Skype, Meet, Webex, Zoom.

Ce putem face?

• Investiții în echipamente și în dezvoltarea de resurse digitale educaționale;

• Facilitarea dezvoltării profesionale pentru cadrele didactice, decidenți și cercetători pentru utilizarea platformelor educaționale;

• Reglementarea modului în care situațiile educative de tip „instruire asistată pe calculator” sunt susținute, monitorizate, promovate și recompensate;

• Implementarea unei linii speciale de finanțare competitivă pentru dezvoltarea instituțională a școlilor;

• Crearea unui cadru legislativ pentru dezvoltarea instituțională a școlilor cu ajutorul mediului privat din sectorul IT;

• Asigurarea condițiilor pentru cultivarea unor parteneriate strategice relevante cu mediul economic și autoritățile locale.

Propuneri

• Elaborarea unei strategii coerente;

• Stabilirea cadrului legal adecvat privind autonomia decizinoală a unităților școlare și autorităților locale și monitorizarea rezultatelor;

• Ameliorarea comunicării între instituțiile centrale și școli;

• Asigurarea sprijinului pentru profesori și părinți prin universități și prin Casa Corpului Didactic și prin parteneriate cu alte instituții și organizații;

• Resurse pentru protecție sanitară – biocide, măști;

• Elaborarea unui plan de intervenție educațională pentru pregătirea remedială a celor care nu au avut acces la educație online.

Soluții posibile

Măsuri individualizate pe fiecare unitate școlară, în funcție de condițiile în care funcționează

– Școlile din mediul rural, în marea lor majoritate, sunt depopulate ca urmare a numărului redus de elevi nu necesită spații suplimentare sau modificări în structura claselor, dar sunt necesare măști, biocide, apă și săpun;

– Școlile din mediul urban pot să fie aglomerate (clase cu 30-35 elevi) sau mai puțin aglomerate (clase sub efectivul legal). Cele din prima categorie necesită spații suplimentare și un număr mai mare de norme/posturi pentru reducerea numărului de elevi în clasă la sub 25, în vederea asigurării distanțării. Spațiile necesare pot să fie identificate cu sprijinul autorităților locale (au obligația prevăzută de lege) ;

– Triere epidemiologică zilnică (cel puțin 30 de zile) efectuată de un cadru medical, termometrizare, dezinfectarea mâinilor etc. ;

– Decalarea programului orar de începere a cursurilor pentru a se evita aglomerările la intrarea în unitatea de învățământ și în pauzele dintre ore;

– Organizarea orelor astfel încât să fie eliminată mobilitatea elevilor între sălile de clasă;

– Regândirea curriculum-ului cu adaptare la situația de pandemie, reconsiderarea conținuturilor și formarea remedială pentru cele mai importante lecții din perioada în care cursurile au fost suspendate;
– Dotarea, în regim de urgență, a școlilor cu mijloace informatice care să poată să fie împrumutate elevilor și profesorilor pentru eventuala trecere în online (prevedere legală) ;
– Regândirea conținuturilor orelor de dirigenție cu orientarea spre motivarea și instruirea elevilor pentru învățare/monitorizare/evaluare în online;
– Formarea profesorilor pentru predarea în online, cu precădere în universitățile care au resurse;

– Asigurarea comunicării și a unui sprijin adecvat familiilor din care provin cei școliți;

– Urgentarea derulării celor două proiecte de digitalizare a școlilor, proiecte din fonduri europene, semnate în septembrie 2019, cu valoare de circa 100 milioane de euro (care nu au fost demarate și care prevăd resurse financiare pentru tehnologie și realizarea unei platforme naționale cu resurse educaționale deschise – manuale în format electronic, lecții online, soluții de eLearning etc) ;

– Formarea profesorilor cu metode pedagogice adecvate predării/monitorizării/evaluării online;

– Asigurarea cadrului metodologic de către Ministerul Educației și Cercetării și inspectoratele școlare;

– Adecvarea cadrului normativ cu privire la descentralizarea deciziilor către autoritățile școlare și pentru autonomia școlilor;

– Sprijinirea autorităților locale și a unităților școlare cu resursele financiare necesare;

– Testarea personalului didactic și a elevilor cu vulnerabilități;

– Asigurarea igienizării zilnice a școlilor și după alegerile locale, cel puțin două zile.

Școala online nu poate înlocui școala cu prezență fizică, nu poate să fie o alternativă ci o soluție complementară, așadar se impune revenirea la școala față în față.

De asemenea, se impune adoptarea unor măsuri specifice pentru protejarea sănătății elevilor și profesorilor.

Concluzii

• Suspendarea cursurilor față în față a afectat negativ procesul didactic de predare-învățare-evaluare;

• Accentuarea polarizării școlilor pe medii sociale, rural / urban mic / urban mare;

• Necesitatea creșterii competențelor digitale și pentru profesori și pentru elevi;

• Investiții în infrastructura informatică a școlilor;

• Limitele instrumentelor de lucru în a asigura calitatea procesului de învățământ;

• Este neevaluat, încă, efectul asupra dezvoltării sociale a elevilor;

• 900.000 elevi nu au putut participa la cursurile online (IRES);

• Trebuie încurajate și susținute parteneriatele unităților de învățământ cu autoritățile locale, cu firmele și companiile în vederea sprijinirii procesului de învățare”, se arată în mesajul Ecaterinei Andronescu.