Durere abdominală – Simptome și tratament

Durerea abdominală este unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medicul gastroenterolog, fie în urgenţă, fie în ambulatoriul de specialitate. Probabil că nu exista persoana care să nu fi avut cel puţin o dată pe parcursul vieţii durere abdominală, a declarat pentru Doctorul Zilei dr. Elena Ciuperca, medic primar gastroenterolog.

Durerea abdominală poate avea o semnificaţie benignă sau poate semnala o boală serioasă, aşa că este important să ştim când trebuie să ne prezentăm la medicul de specialitate pentru evaluare. Din punct de vedere cronologic durerea abdominală poate fi acută (instalată de câteva zile), cronică (cu debut cu cel puţin 6 luni în urmă) şi subacuta (cu durata cuprinsă între o săptămână şi 6 luni). Durerea abdominală îşi poate avea originea în structurile şi organele situate în cavitatea abdominală (colecist, pancreas, stomac, intestin subţire şi gros, vase de sânge, uter, anexe, vezica urinară) sau poate fi vorba de durere de perete abdominal, uneori referita de la structuri aflate la distanţă (cum este de exemplu durerea referita în afecţiuni ale coloanei vertebrale – segmentele T7- T12).

RomaniaTV

Ilie Bolojan a mai trimis la Monitorul Oficial o lege crucială, Se dau 2.250 de lei pentru românii cu vîrsta sub 45 de ani DOCUMENT

Observatornews.ro

EXCLUSIV. Victimele atacului cu acid sulfuric din Călărași, primele declaraţii: "Ne-am tăvălit pe asfalt"

Cele mai frecvente cauze de durere abdominală acută sunt: Apendicită acuta-inflamatia acută a apendicelui este responsabilă de 25 % din internările în spital în urgenţă pentru durere abdominală la adulţii sub 60 ani; simptomatologia debutează cu greaţă, lipsa de pofta de mâncare şi durere vagă periombilicala, ulterior durerea se mută în abdomenul inferior drept şi apar semnele de iritaţie peritoneală; se poate asocia cu febra. La analizele de sânge se observă o valoare crescută a leucocitelor serice, iar diagnosticul se confirmă ecografic sau tomografic. Tratamentul este chirurgical.

Afecţiunile biliare acute- colica biliară, colecistita acută (inflamaţia colecistului). Colica biliară este definită ca durere care apare în abdomenul superior central sau spre dreapta, de regulă după mese, poate iradia în umărul drept şi este de obicei autolimitata, cu durata sub 6 ore; este produsă de obstrucţia tranzitorie a căii de evacuare a colecistului de către un calcul. Colecistita acută apare în urma obstrucţiei persistente a căii de evacuare a colecistului şi determină durere similară colicii biliare, doar că durerea este persistenta; se poate asocia cu febra joasă, greaţă sau vărsături. Diagnosticul se precizează ecografic, iar analizele de sânge pot arăta valori crescute ale leucocitelor serice şi modificări ale probelor hepatobiliare. Tratamentul este chirurgical şi constă în scoaterea colecistului.

Diverticulita acută – mai frecvenţă la persoanele vârstnice, reprezintă inflamaţia diverticulilor colonici care sunt protruzii ale mucoasei colonice prin zone de rezistenţă scăzută a peretelui intestinal. Durerea este localizată în cadranul inferior stâng al abdomenului şi se poate însoţi de febră. Tratamentul consta în tratament antibiotic; uneori este necesar să se intervină chirurgical.

Ocluzia intestinală – cele mai frecvente cauze de ocluzie intestinală la adult sunt aderentele postoperatorii şi încarcerarea anselor intestinale în herniile abdominale; colicile abdominale se însoţesc de greaţă, vărsături, zgomote intestinale hiperactive, tulburări de tranzit. Diagnosticul se stabileşte prin radiografie abdominală simplă sau tomografie computerizată, iar tratamentul chirurgical este necesar dacă obstrucţia intestinală este completă.

Pancreatita acută – inflamaţia acută a pancreasului produsă în 70% din cazuri fie de ingestia de alcool fie de calculii biliari mici; durerea este localizată în partea superioară centrală a abdomenului, poate iradia în bară în tot abdomenul superior şi chiar posterior către coloana vertebrală; se asociază frecvent cu greaţă şi vărsături. Diagnosticul este suspicionat clinic şi se confirmă pe baza unor valori crescute ale lipazei sau amilazei serice precum şi prin identificarea ecografică sau tomografica a modificărilor pancreasului ( mărire de volum, colecţii peripancreatice, etc.). Tratamentul este de regulă medical, suportiv şi constă în suspendarea temporară a aportului alimentar oral, hidratare intravenoasă, tratament antialgic.

Ulcerul peptic perforat– se manifesta prin durere abdominală difuză severă instalată brusc; cel mai adesea este cauzat de infecţia cu H.Pylori şi de administrarea de aspirină şi de antiinflamatorii nesteroidiene. Radiografia abdominală pe gol identifica aerul liber intraperitoneal, iar examenul CT poate confirma diagnosticul. Când se suspectează ulcer perforat se evita efectuarea unei endoscopii digestive superioare întrucât insuflarea de aer în stomac poate face ca o perforaţie acoperită să devină perforaţie liberă în cavitatea abdominală. Tratamentul este chirurgical.

Gastroenterita acută – caracterizată prin diaree acută asociată cu crampe abdominale şi uneori vărsături.

Cauze vasculare: anevrismul rupt de aorta abdominală, ischemia mezenterică acută (obstrucţia acută a vaselor care merg la intestin)
Cauze ginecologice – sarcină extrauterină ruptă, chişte anexiale complicate, abces tubo-ovarian
Cauze urologice: cistita acută, colica ureterală
Deşi durerea abdominală acută poate semnala mai frecvent o urgenţă medico-chirurgicala, în 25-50% din cazurile de prezentare în urgenţă pentru durere abdominală acută nu se depistează nici o afecţiune.

Cauzele de durere abdominală cronica sunt: Bolile inflamatorii intestinale – boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragica – sunt boli autoimune caracterizate prin inflamaţie persistenta sau recurenta la nivelul intestinului; Durerea abdominală se însoţeşte de tulburări de tranzit şi/ sau sângerare digestivă. Diagnosticul necesita evaluare endoscopică cu prelevare de biopsii şi examinare histopatologică.

Boala celiacă (intoleranţa la gluten)- se poate manifesta prin durere abdominală; se asociază cu sindrom diareic cronic, balonare, scădere în greutate. Diagnosticul necesita demonstrarea unui titru crescut pentru anticorpii specifici ( Ig A sau Ig G anti transglutaminaza tisulara, antiendomisium, antigliadina ) precum şi modificări histopatologice tipice pe biopsia prelevată din a doua porţiune a duodenului.

Boala diverticulară – unele persoane cu diverticuli colonici pot prezenta durere abdominală în absenţa unei complicaţii; se poate însoţi de tulburări de tranzit. Diverticulii colonici se pot evidenţia colonoscopic sau tomografic.

Boala inflamatorie pelvina
Sindrom de intestin iritabil – definit prin durere abdominală asociată cu tulburări de tranzit, produse ca disfuncţie a axei creier – intestin prin intermediul căreia emoţiile, stresul, mediul familial şi social pot modifica funcţiile intestinale ( motilitatea, secreţia, senzaţia, funcţia imună). Diagnosticul este clinic, investigaţiile sunt în limite normale.

Durerea abdominală mediata central – generată de o percepţie anormală, exacerbata la nivelul creierului a semnalelor normale plecate de la organele digestive. Şi în acest caz diagnosticul este clinic, investigaţiile sunt în limite normale.

Durerea de perete abdominal – în afecţiuni care prind terminaţiile nervoase cutanate, durerea referita în afecţiunile coloanei vertebrale. Durerea de perete este de obicei bine localizată, poate fi indicată de pacient cu un deget faţă de durerea viscerală care este vagă. Este legată de poziţie sau de mişcare, dar nu de procesele digestive ( mese, tranzit intestinal)

Aderentele postoperatorii: Pancreatita cronică – inflamaţia cronică a pancreasului apare frecvent la consumatorii cronici de alcool şi la fumători, precum şi după un episod sever de pancreatita acută.

Poate produce durere severă în bară în abdomenul superior, scădere în greutate din cauza maldigestiei şi malabsorbţiei intestinale precum şi din teamă de a mânca pentru a nu avea durere , scaune grasoase.

Herniile abdominale – se evidenţiază la examenul clinic şi se pot confirma ecografic. Tratamentul este chirurgical.
Endometrioza
Litiaza biliară
Ulcerul gastric sau duodenal
Intoleranţa la lactoză
Când trebuie să ne prezentăm la medic? Durerea acută, intensă sau durerea persistentă, care nu cedează nici spontan, nici la tratament simptomatic trebuie să ne orienteze către evaluare medicală. Sunt importante şi simptomele asociate – febră, frison, vărsături, tulburări de tranzit pentru durerea acută sau scăderea în greutate, modificările recente de tranzit, sângerarea digestivă pentru durerea cronică.

În cursul evaluării medicale o importanţă deosebită o are caracterizarea detaliată a durerii- debut, cronologie, iradiere, intensitate, relaţia cu procesele digestive sau cu mişcarea, simptomele asociate – caracterizare care permite orientarea către anumite cauze de durere. Analizele uzuale pot oferi informaţii suplimentare- creşterea amilazei sau lipazei serice orientează către o

afecţiune pancreatică, modificarea probelor hepatobiliare către o afecţiune hepatobiliară, creşterea leucocitelor către un proces inflamator-infectios. Ecografia abdominală are un rol important în evaluarea durerii abdominale întrucât poate decela o mare parte din cauzele ce o produc. Alte investigaţii care pot fi utile sunt radiografia abdominală simplă, procedurile endoscopice şi tomografia computerizată.

În concluzie, este important să tratăm rapid o urgenţă medico-chirurgicala. Dar este important de asemenea să tratăm o durere cronică întrucât acesta alterează calitatea vieţii.