După ce au descoperit un prejudiciu de 1 miliard de lei la primăria Cluj, nesimțiții de la Curtea de Conturi n-au dat nici măcar o amendă!

Modul de formare, administrare și întrebuinţare a resurselor financiare ale unităților administrativ-teritoriale este controlat de Curtea de Conturi a României. Între anii 2013 – 2022, Camera de Conturi a județului Cluj a controlat 422 de situații financiare raportate de comunele, orașele și municipiile din județul Cluj. Misiunile de audit financiar au evidențiat o serie de abateri și nereguli, care au condus la nerealizarea unor venituri proprii semnificative, potrivit gazetadecluj.ro.

Camera de Conturi a județului Cluj a întocmit Rapoarte anuale pe care le-a transmis primarilor comunelor, orașelor și municipiilor din județul Cluj. Din conținutul acestor documente rezultă că, în fiecare an, prejudiciile produse bugetelor locale au fost determinate în special de nerespectarea legislației privind achiziţiile publice, efectuarea unor plăți pentru lucrări neexecutate sau pentru bunuri și servicii în lipsa unor documente justificative. Prejudiciile au fost cauzate și de superficialitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, activități deficitare ale diriginţilor de şantier angajaţi de primari pentru avizarea realității executării lucrărilor conform proiectelor. Controlul din partea primarilor asupra activităţii acestora a lipsit, primarii nu s-au îndreptat împotriva acestor specialişti în cazul confirmării unor situaţii de lucrări nereale.

Bugetul.ro

E jale la Vodafone, Orange, Digi și Telekom. Toți operatorii de comunicații de pe piața din România au avut de suferit la capitolul încasări în 2024

RomaniaTV

Gabriela Prisăcariu a făcut anunțul despre divorțul de Dani Oțil: Atât de gravă este situația

Concluziile Camerei de Conturi a județului Cluj au fost aceleași în urma tuturor acestor misiuni de audit financiar: abaterile de la legalitate sunt cauzate delipsa de preocupare a primarilor în ceea ce priveşte încasarea veniturilor cuvenite bugetelor locale, iar multe abateri au caracter de repetabilitate.

În cazul municipiului Cluj-Napoca, valoarea totală a abaterilor de la legalitate și a prejudiciilor constatate între anii 2013 – 2022 se ridică la suma de 1.134.933 mii lei. Pentru o bună apreciere a acestei sume, în lista obiectivelor de investiții stabilite de Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2024 este inclusă construcția unei creșe, la costul de 30.116 mii lei.

-mii lei-

Unele dintre cele mai semnificative prejudicii aduse bugetului local al municipiului Cluj-Napoca au fost următoarele.

1. În 2013, Primăria Cluj-Napoca nu a stabilit și nu a încasat impozitul pe clădiri, datorat de către SC Grand Hotel SRL Cluj-Napoca, în sumă de 3.197 mii lei, deși a eliberat acordul de funcţionare a hotelului de cinci stele.

2. În 2014, Primăria Cluj-Napoca a efectuat plăţi nelegale în sumă de 134 mii lei către Elin GmbH & Co Austria Sucursala Cluj-Napoca, pentru lucrări neexecutate la obiectivul de investiţii „Modernizare și extindere iluminat public”.

3. În 2015, municipiul Cluj-Napoca a acordat nelegal finanțări nerambursabile mai multor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de 5.644 mii lei, astfel.

– Federația SHARE Cluj-Napoca, pentru care a fost acordată nelegal suma de 3.402
mii lei, în vederea realizării proiectelor „Rezervarea artiștilor internaționali pentru programul 2015” și „Tineret@Cluj-Napoca 2015”, ponderea activităților desfășurate constând în organizarea de festivaluri și concerte, precum Festivalul UNTOLD

– Asociația Film și Cultură Urbană – Festivalul internațional de film Transilvania și
Colours of Cluj Festival,plăți nelegale în sumă de 1.023 mii lei

– Consorțiul Studenților din România, suma de 214 mii lei, pentru Transilvania
Music Event și Festivalul Internațional de Stand Up Comedy

– Asociația Student Plus – „TiMAF – Transylvania Internațional Music and Arts
Festival”, suma de 180 mii lei

– Fundația Armonia, pentru proiectul Berăria Culturală & Show Factory,suma de
120 mii lei

– Asociația Plai Cluj-Napoca,  Asociația Studenților Arhitecți, Asociația Young
Team, Asociația Inventeam, Asociația Leaders Alliance, suma de 545 mii lei

– Eparhia Reformată din Ardeal, suma de 160 mii lei pentru renovarea clădirii din
Piața Mihai Viteazu, nr. 1, clădire cu destinație economică care generează profit.

4. În anul 2016,  Primăria Cluj-Napoca a decontat cheltuieli privind serviciile de dezinsecție și deratizare, mai mari decât cele reale datorate, fiind cauzat un prejudiciu bugetului local în sumă de 14.043 mii lei.

5. În 2018, a efectuat plăți de 1.329 mii lei către SC TCI Contractor General SA Cluj-Napoca, fără a fi prezentate documente justificative care să certifice execuția lucrărilor.

Camera de Conturi a județului Cluj a constatat pe parcursul acestor misiuni de audit o lipsă de intervenție a tuturor consiliilor locale și a formulat, an de an, aceleași recomandări: cheltuielile publice să fie realizate cu respectarea legii și întreprinderea tuturor măsurilor legale pentru recuperarea integrală a prejudiciilor.

Potrivit legii, dacă Rapoartele de audit consemnează producerea unor prejudicii, primarii au obligaţia să dispună măsuri pentru recuperarea acestora, în caz contrar Curtea de Conturi poate bloca fondurile unităților administrativ-teritoriale. Nerecuperarea prejudiciilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare sau cu amendă, iar Curtea de Conturi are obligația să ceară suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii. De asemenea, Curtea de Conturi poate sesiza organele de urmărire penală dacă a constatat existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii.

Cu toate aceste competențe conferite de lege, în perioada 2013-2022 Camera de Conturi a județului Cluj nu a aplicat nici o sancțiune contravențională, nu a blocat fonduri bugetare și nu a sesizat organele de urmărire penală. În urma celor zece acțiuni de audit, Camera de Conturi s-a limitat la sancționarea verbală cu „avertisment” a primarilor unităților administrativ-teritoriale auditate.

Cum se explică măsurile blânde luate de autoritatea publică obligată să respecte principiile de independenţă și să ia decizii ţinând seama de interesul public?

Potrivit legii, membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, pentru un mandat de 9 ani. Pentru a fi numiți consilieri de conturi, persoanele propuse trebuie să fie absolvente de studii superioare economice sau juridice și să aibă o „pregătire profesională temeinică”.  În anul 2017, Parlamentul a modificat legea de organizare și funcționare a Curții de Conturi pentru a permite și persoanelor cu studii inginerești să devină consilieri de conturi.

Cine sunt azi fericiții consilieri de conturi, care după încheierea mandatului vor beneficia și de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi?

Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, este jurist, a absolvit la vârsta de 28 de ani Universitatea Nicolae Titulescu, a fost registrator de carte funciară și a fost numit la propunerea personală a lui Liviu Dragnea.
Lucian Heiuș, vicepreședinte al Curții de Conturi, este inginer metalurg și a fost președinte al ANAF și deputat PNL.
Ion Mocioalcă, vicepreședinte al Curții de Conturi, este inginer geolog și a fost deputat PSD.
Lucian Vlădescu, este avocat și a fost propus de PSD.
Camelia Pricopie, a fost chimist la SRI și economist la BNR, a fost propusă de PSD.
Florin Tunaru, este economist, a absolvit la vârsta de 33 de ani ASE București, a fost funcționar la Consiliul Județean Teleorman condus de Liviu Dragnea.
Enikő Lacziko, este jurist, a fost președinta Departamentului pentru Relații Interetnice și consiliera personală a președintelui UDMR Hunor Kelemen.
Aurel Dumitru, economist, a fost comisar la Garda Financiară Vrancea, a fost propus de PSD.
Ștefania Ferencz, este jurist, absolventă a Universității Nicolae Titulescu, a fost șefa de cabinet a lui Emil Boc, propusă de PNL.
Claudia Boghicevici, este economist și a fost deputat PNL.
Aurelian Bădulescu, este avocat, a fost viceprimar al municipiului București, a fost propus de PSD.
Sorin Lazăr, este inginer și a fost deputat PSD.
Csongor Dezső, este jurist, absolvent al Universității Hyperion și a fost consilier județean UDMR Covasna.
Carmen Drăgan, a fost Director în cadrul Administrației Prezidențiale.
Ion Călin, este economist și a fost deputat PSD.
Adrian Popa, este economist și fost consultant bancar, propus de USR.
Bogdan Stan, este economist și a fost președinte al ANAF.
Mirela Călugăreanu, este economist și a fost președinte al ANAF.

Așadar, cu unele excepții, consilierii de conturi sunt aleși din rândul oamenilor politici pentru a  exercita controlul asupra primarilor în modul de formare, administrare și întrebuinţare a bugetelor locale, Curtea de Conturi a României devenind astfel captivă grupurilor de interese politice.

Analiza a fost făcută de fostul subprefect, Györke Zoltán, şi publicată pe contributors.ro