Dr. Ist. Corneliu Ciucanu, cunoscut cercetător științific și președinte al Organizației Județene Iași – AUR, a discutat la BZI LIVE despre semnificația Zilei Unirii Principatelor Române: „Unirea de la 1859 nu a fost deloc mică” – VIDEO

Dr. Ist. Corneliu Ciucanu, cercetător științific la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană din cadrul Academiei Române, filiala Iaşi, a fost prezent astăzi, 27 ianuarie 2023, în Studioul BZI LIVE unde a discutat despre istorie și politică.

Președintele Alianței pentru Unirea Românilor, filiala Iași, a menționat care este semnificația Zilei Unirii Principatelor Române.

Dr. Ist. Corneliu Ciucanu, despre Ziua Unirii Principatelor Române

Președintele Organizației Județene Iași – AUR a discutat în linii mari despre semnificația Zilei Unirii Principatelor Române, dar și cât de important a fost și este acel moment pentru moldoveni, dar și români.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

A venit POLIȚIA în curtea lui Dragoș Bucur. Ce s-a întâmplat și cine este VINOVAT: 'Nu cred!'

„Din perspectivă istorică, ziua de 24 ianuarie are o semnificaţie capitală pentru devenirea românească. Generația de atunci a statuat programatic anumite idei şi deziderate de propășire naţională. Erau oameni cu studii în Occident, la Paris, Berlin, în Italia chiar. Revenind în ţară au vrut să aplice ideile generoase ale vremii. Momentul 1859, Unirea Moldovei cu Ţara Românească a beneficiat şi de un moment extern favorabil. După înfrângerea Rusiei s-a pus problema anularii protecţionismului rusesc asupra Principatelor. Ştim că de la 1701 când Petru cel Mare a atins linia Nistrului, factorul rusesc a fost un semn de alarmă pentru problematica noastră naţională. Au fost mai multe invazii sub mai multe sintagme. Toate aceste sintagme doctrinare ascundeau ceva. Aveau scopul de a pătrunde în Balcani şi a ajuns în mările calde, la strâmtori şi spre Egee. Europa a gândit la o îngrădire a expansionismului rusesc şi a gândit un stat tampon între Turcia, care să separe Rusia. Aşa practic în cancelariile occidentale a prins contur ideea. A fost după convenţia de la Paris şi a adunărilor ad-hoc. Populaţia a ales singură traectul ei de viitor.

S-au conturat opţiunile. Urmează momentul 1859, s-au conturat partidele naţionale în conflict cu cei care voiau să continue. Nu mai intru în amănunte cum a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Erau mulţi care se calificau, dar în urmă mai multor dezbateri s-a decis să fie candidat unic. Atunci a ieşit colonelul Cuza. Dacă convenţia de la Paris stabilise două guverne, două adunări, doi domnitori, aici s-a mai spus că noi românii am pus Europa în faţa faptului împlinit. Am ales la Bucureşti şi la Iaşi pentru Alexandru Ioan I. A fost o premisă bună pentru unificarea reală a celor două ţări româneşti. Acesta a fost momentul capital pentru evoluţia societăţii româneşti din sec. 19 şi până astăzi. Merită sărbătorită Ziua de 24 ianuarie şi cinstită personalitatea şi memoria lui Alexandru Ioan Cuza şi a multor din generaţie. Să nu uita pe Ion C. Brătianu, C.A. Rossetti, cu toţii erau în această binecuvântată conspiraţie în definitiv care au punctat momentul unionist de la 1859”, a transmis președintele AUR Iași.

02:00, 21 Nov 2024

Costel Alexe a făcut plata către Mihaela Mitrea! Trădătoarea de la AUR a fost poziționată în Consiliul de Administrație la un spital din subordinea Consiliului Județean Iași

Președintele Organizației Județene Iași – AUR Iași: „Unirea de la 1859 nu a fost deloc mică”

Corneliu Ciucanu, cercetător științific la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană din cadrul Academiei Române, filiala Iaşi, a ținut să mai adauge că din păcate în prezent se folosește sintagma „Mica Unire și Marea Unire”. Liderul AUR de Iași a transmis că ziua de 24 ianuarie nu poate fi catalogată drept o „unire mică” deoarece a fost un eveniment extrem de important. Liderul AUR de Iași susține că profesorii folosesc la școală această sintagmă pentru a-i ajuta pe elevi să facă diferență între momentele istorice.

„Încă se mai foloseşte o sintagmă nefericită: Unirea Mică şi Unirea Mare. Profesorii folosesc expresia ca elevii să înţeleagă mai bine şi să fixeze cele două momente, dar spun încă odată. Unirea de la 1859 nu a fost mică, a fost importantă şi fundamentală pentru ceea ce urma să vină. S-a înfăptuit la 1918. Lucrurile au stat clar, acea generaţie a avut o viziune. Au urmat etapă cu etapă constituţia modernă, prima a românilor. Au realizat după Marea Unire. Am intrat după în războiul de întregire (1916-1919). Iată am avut aceste două generaţii şi să sperăm că noi cei de azi să nu fim nevrednici şi să continuăm acest deziderat românesc. Asta este arealul nostru românesc pentru care trebuie luptat şi jertfit zi de zi, fără a ne lua liber de la stăpân. Să sperăm că noi vom putea să continuăm efortul generaţiei pentru reîntregire. Acest areal a rămas acum după ceea ce se întâmplă astăzi, în contextul extern complicat unde vedem ce se întâmplă”, a conchis istoricul.