Dr. Florin Roșu: Gripa, căi de transmitere, simptome și tratament

Gripă este o infecţie acută virală, foarte contagioasă, care afectează căile respiratorii superioare şi/sau inferioare, la care se asociază manifestări sistemice precum febră, cefalee, mialgii, artralgi şi fatigabilitate.

Conform rapoartelor OMS, la nivel mondial gripă afectează în fiecare an 5-10% din adulţi şi 20-30% din copii, fiind responsabilă de 250000-500000 decese prin gripă/an. Vârstele extreme şi pacienţii cu boli cronice au risc să dezvolte forma severe şi complicate de gripă.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Rezervor natural de infecţie: virusurile gripale A – pot infecta omul şi multe specii de animale: păsări, cai, porci şi unele mamifere marine; virusuriel gripale B şi C au ca rezervor de infecţie omul.

Căi de transmitere

-transmiterea directă interumană pe cale respiratorie (prin picăturile de secreţie nazofaringiene eliminate prin strănut, tuse, vorbit) este cea mai frecventă cale de transmitere a gripei;
-transmiterea indirectă, prin intermediul obiectelor contaminate cu secreţii respiratorii (batiste, obiecte personale)
Contagiozitate, receptivitate

Gripă este extrem de contagioasă, având un indice de contagiozitate de peste 90%, similar rujeolei şi varicelei. Bolnavul de gripă este contagios cu 1-2 zile înainte de debutul clinic al bolii şi încă 6 zile după debutul simptomatologiei.
Receptivitatea este generală, gripă putând afecta populaţia neimunizata natural sau prin vaccinare. Nu există imunitate încrucişată între virusurile gripale A şi B.

Manifestări clinice

Faza clinică comună de gripă sezoniera se caracterizează prin apariţia simultană a unui număr mare de cazuri cu simptomatologie de gripă, la toate grupele de vârstă, atât în colectivităţi cât şi în familii.

Incubaţia este scurtă- între 24-72 de ore

Faza de invazie durează 2-3 zile, debutul bolii este brusc, cu febră mare, frisoane, alterarea stării generale, astenie fizică marcată, anorexie, cefalee intensă, fotofobie, mialgii şi artralgii difuze.
Faza de stare- după 2-3 zile de la debut apar rinoree, disfagie, odinofagie, disfonie, arsuri retrosternale şi tuse iniţial seacă, dureroasă, ulterior devine productivă. Semnele digestive (greaţă, vărsături, diaree) pot fi uneori prezente, mai ales la copii.

Forma severă de gripa- este rară şi deseori mortală. Ea afectează în special bătrânii, gravidele, bolnavii cu valvulopatii, BPOC, astm bronşic, diabet zaharat, ciroza hepatică, etilicii şi mai rar tinerii sănătoşi. La câteva zile după un debut aparent banal se instalează un edem pulmonar lezional care determină o insuficientă respiratorie acută ( dispnee, cianoza, tahipnee) cu hipoxemie refractara şi expectoraţie hemoptoica. Bolnavul prezintă concomitent febra înaltă, stare generală sever influenţată, la care se adauga manifestări extraresoiratorii : miocardita, pericardita, citoliza hepatică, insuficienţă renală acută, meningoencefalita. Evoluţia este de regulă fatală în pofida tratamentului intensiv şi a asistentei respiratorii. Puţinii supravieţuitori rămân cu sechele respiratorii importante de tipul fibrozei pulmonare difuze.

Complicaţii – pot fi complicaţii respiratorii (pneumonia interstiţială gripala primară, pneumonia bacteriană secundară, crupul gripal, afectare bronşică, otita medie acută, sinuzita acută) şi complicaţii extrarespiratorii ( miozita, miocardita, encefalita, tulburări ale stării de conştientă, sindromul Reye)

Tratament – etiologic este cel antiviral cu durata de 5 zile

-simptomatic : hidratare adecvată, alimentaţie echilibrată, antipiretice, antialtagice, antitusive, antiemetice, anticonvulsivante
-al complicaţiilor prin suprainfecţie bacteriană : antibioticoterapie (macrolid în monoterapie sau în asociere cu beta-lactamine)
Profilaxie
-masuri de igienă care să împiedice transmiterea gripei de la o persoană la alta ( acoperirea gurii şi a nasului în timpul acceselor de tuse sau strănut, cu spălarea mâinilor ulterior; utilizarea şerveţelelor de unică folosinţă pentru suflarea nasului, aruncarea acestora în pubele speciale, cu spălarea mâinilor ulterior; purtarea de măşti chirurgicale de către pacienţi, care să acopere gura şi nasul; purtarea de măşti chirurgicale care să acopere gura şi nasul, de personalul medical,în timpul îngrijirii pacienţilor cu gripă;

-vaccinarea antigripala – cea mai eficientă metode de profilaxie a gripei. Cele mai utilizate sunt vaccinurile antigripale cu virusuri inactive şi fragmentatecare conţin 3 tulpini de virus gripal ( vaccinuri trivalente) sau 4 tulpini de virus gripal ( vaccinuri tetravalente). Anticorpii protectori postvaccinali apar după 10-15 zile de la vaccinare şi se menţin timp de 9-12 luni după administrarea vaccinului, motiv pentru care vaccinarea antigripală trebuie efectuată anual, toamna, de preferat între lunile octombrie- noiembrie.
-chimioprofilaxia – administrarea tratamentului antiviral în scop profilactic. Aceasta este considerată singura măsură profilactica disponibilă la pacienţii care au contraindicaţii la vaccinarea antigripală şi la cei la care vaccinarea ar putea fi ineficienta (imunodeprimati).

Gripă necesita o supraveghere continuă la nivel naţional şi internaţional (OMS) care are ca scop detectarea precoce a tulpinilor de virusuri gripale circulante şi a caracteristicilor lor antigenice , în vederea stabilirii compoziţiei vaccinului antigripal pentru sezonul respectiv. Cazurile de gripă trebuie declarate, pentru a putea determina circulaţia virusurilor gripale şi pentru a stabili debutul şi evoluţia unei epidemi

Dr.Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva”, Iași