Dosarele Istoriei din Arhiva „BZI”! Mărturii și detalii legate de fatidica zi de 23 august 1944, prezentate de un mare profesor și istoric din Iași! Ce urmează ar putea fi mai rău – FOTO

Astăzi sunt 77 de ani de la tragicul moment, 23 august 1944, zi în care s-a declanșat sovietizarea și impunerea regimului comunist care a căzut abia în 1989. Pentru a prezenta importanța și implicațiile acestui moment istoric încărcat de însemnătatea trecutului, reporterii Cotidianului „BZI” vă prezintă un interviu de colecție, în exclusivitate, realizat cu regretatul și reputatul istoric român, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (a murit în mai 2013), unul dintre cei mai importanți specialiști în analiza istoriei contemporane și a originilor Celui De-al Doilea Război Mondial, cât și a instaurării regimului comunist în România. În contextul realităților socio-politice actuale, ce ar urma ar putea fi și mai rău dacă este să ne raportăm la 23 august 1944

Defilări, parade militare, cântece patriotice și spectacole stradale triumfătoare. O zi care a schimbat radical viitorul României pentru jumătate de secol. Trecerea de la o dictatură la alta, mult mai cruntă și care a transformat din rădăcini societatea românească. Astăzi sunt 77 de ani de la momentul 23 august 1944, zi în care s-a declanșat sovietizarea și impunerea regimului comunist care a căzut abia în 1989. Pentru a prezenta importanța și implicațiile acestui moment istoric încărcat de însemnătatea trecutului, reporterii Cotidianului „BZI” vă prezintă un interviu de colecție, în exclusivitate, realizat cu regretatul și reputatul istoric român, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (a murit în mai 2013), unul dintre cei mai importanți specialiști în analiza istoriei contemporane și a originilor Celui De-al Doilea Război Mondial, cât și a instaurării regimului comunist în Romania.

Stirile PROTV

Situație fără precedent în România. Meteorologii au emis Cod roșu de căldură excesivă. Cât de cald va fi în zilele următoare

RomaniaTV

Irina Columbeanu, criticată dur pe internet. Cum s-a filmat fiica lui Irinel într-o cameră de hotel din Milano. ”S-a dus inocența! Pe urmele mamei, din păcate”

„De 23 august sunt legate două evenimente istorice care au avut o consecință deosebită în evoluția României, respectiv 23 august 1939 și, după cinci ani, lovitura de stat care a marcat răsturnarea regimului Antonescu”, analiza istoricul și universitarul Gheorghe Buzatu

Astfel, lucid și profund, istoricul și universitarul Gheorghe Buzatu arăta că de 23 august sunt legate două evenimente istorice care au avut o consecință deosebită în evoluția României, respectiv 23 august 1939 și, după cinci ani, lovitura de stat care a marcat răsturnarea regimului Antonescu.

„Discuțiile au început de îndată cu evenimentul și nu este decât o exagerare a se afirma că abia în anii regimului comunist au început dezbaterile. Cei implicați în evenimentele de la 23 august 1944 au intevenit în presa vremii și au subliniat implicarea lor, calificând-o în fel și chip. Țărănistul Iuliu Maniu, la 1 septembrie 1944, vorbea despre 23 august ca despre o Revoluție și nu trebuie să ne ducem la gândul că doar comuniștii au fost aceia care au abordat acest lucru. Pe de altă parte, 23 august a fost de îndată sesizat și comentat în presa internațională ca o lovitură de stat ce a bulversat frontul de Răsărit și moment în care Germania a început să cedeze.

De reținut că, în istoriografia din țară, și nu se putea altfel, linia generală a fost aceea de recunoaștere oficială a însemnătății deosebite a actului de la 23 august în ceea ce privește evoluția României spre «deschiderea» porților pentru instaurarea regimului comunist. Acest act istoric a fost înfrumusețat de toți cei care au participat la eveniment și au devenit «eroii frumoși» care au fost mânați de scopuri nobile”, prezenta prof. univ. dr Gheorghe Buzatu.

Consecințele istorice ale regimului comunist început la 23 august 1944 au căpătat proporții deosebite și se urmărea trecerea la unul superior comunismului

Mai departe, istoricul vorbește despre faptul că urmările istorice ale regimului comunist început la 23 august 1944 au căpătat proporții deosebite și se dorea trecerea la unul superior comunismului și au fost puse în evidență forțele partidelor politice burgheze care au fost uitate și trecute, treptat, ca oponente.

„Unii dintre participanți au devenit lideri ai noului regim instaurat precum Dej, Bodnăraș, Ceaușescu sau Pătrășcanu. Șansa istoricilor pentru a analiza clar 23 august a venit abia după evenimentele din 1989. Acum s-a consemnat prăbușirea sistemului socialist în Estul Europei și s-au reluat lucrurile dintr-o perspectivă schimbată. Astăzi, 23 august 1944, nu mai apare în lumina în care eram obișnuiți și nu mai este acel eveniment de primă însemnătate pentru destinul patriei socialiste. Privim actul în contexul în care România era angrenată într-un război împotriva Uniunii Sovietice, al unui război național de eliberare a Basarabiei”, descrie prof. Buzatu.

De asemenea, el dialoghează și despre caracterul național și patriotic al acestuia, care a fost întrerupt prin actul de la 23 august. „Forțele care au pregătit momentul erau numite patriotice și din care făceau parte Regele Mihai și reprezentanții partidelor politice istorice precum Maniu, Brătianu, cât și diverși ofițeri din Armata Română. Aceștia însă, nu au reușit să-l facă pe Antonescu să trădeze Germania și, în consecință, s-a pus problema organizării unei lovituri de stat care să aibă ca efect înlăturarea lui Antonescu. Negocierile cu Aliații și cu Uniunea Sovietică, în perioada mai-august 1944, s-au schimbat și tot eșafodajul s-a rupt. Intervenția din 6 iunie ’44 a debarcării din Normandia și declanșarea pe 20 august a operațiunii militare sovietice «Iași-Chișinău» chiar pe teritoriul României au provocat o criză. Toți cei care doreau să-l înlăture pe Antonescu au intrat în criză și alertă”, menționează istoricul Buzatu.

Ce a schimbat, în esență, ziua de 23 august 1944 în România

Prof. univ. dr. Gheorghe Buzau merge mai departe și arată că, acum, este momentul pentru coagularea germenilor viitorului regim comunist și, pe loc, România, care nu fusese ocupată de trupele germane, a căzut într-o situație infinit mai grea.

„Practic, s-a introdus un regim de ocupație. Regele Mihai, care se întorcea la începutul lunii septembrie 1944 în capitala din Oltenia, se întâlnește cu trupele sovietice și a rămas uluit de acești soldați, veniți din fundul Asiei, care distrugeau și făceau ravagii. În notele sale se întreaba regele cu privire la ce se întâmplă cu România și scria că au venit mongolii. Astfel, țara nu a fost eliberată, ci, dimpotrivă, ocupată, iar regimul Antonescu a fost înlocuit cu un altul, infinit mai mare, de dictatură. Din nou, ca o concluzie generală, după 23 august 1944, Stalin este cel care a fost principalul beneficiar al actului în pofida eforturilor României de a se salva de acel moment și, acolo unde se deplasează tancul sovietic, se instaurează automat și regimul comunist”, declara prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu.

Sfârșitul unor participanți principali de la 23 august a fost prevăzut din prima clipă de mareșalul Antonescu

Despre sfârșitul unor participanți principali de la 23 august vorbește universitarul Gheorghe Buzatu. Profesorul arată că acesta a fost prevăzut din prima clipă de mareșalul Antonescu.

„După ce a fost anunțat că a fost arestat (mareșalul Antonescu) le-a transmis acestora: «Nenorocților! Mâine mă veți urma chiar voi…». Istoria a decis că orice Revoluție își înghite proprii fii. Aici a fost vorba despre destinul unui popor pe umerii căruia s-au jucat cei de la 23 august și românii au avut de pătimit. A fost o trădare abjectă și am intrat în istorie pentru acest lucru. Antonescu nu a confundat niciodată războiul de expansiune al Germaniei cu al său și a fost adeptul luptei naționale și împotriva extinderii bolșevismului”, susținea istoricul.

Pe de altă parte, acest moment a fost transformat de comuniști într-o sărbătoare în sine și ce s-a petrecut a fost normal.

„După 23 august ’44, istoria noastră a fost «întoarsă» și a fost o eradicare a trecutului. «Holocaustul roșu», în decurs de câțiva ani, a făcut să se uite trecutul. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Coreea de Nord, unde s-a «desființat» religia și acei oameni nu mai știu cine este Dumnezeu, acesta devenind Kim Ir Sen. Comuniștii instalați la Putere în România, neavând trecut, trebuiau să se raporteze la ceva. Evoluția și intensitatea cu care sărbătorirea zilei de 23 august s-a accentuat treptat și în funcție de necesitățile momentului. A căpătat conotații deosebite sub Ceaușescu, a atins grandomania și, la toate paradele, Armata era in prim-plan”, conchidea, în interviul acordat în urmă cu peste un deceniu pentru „BZI”, istoricul Gheorghe Buzatu.

De luat aminte, în contextul realităților socio-politice actuale, ce ar putea urma, ar putea fi și mai rău dacă este se ne raportăm la 23 august 1944.

Gheorghe Buzatu, o viață dedicată cercetării Istoriei

Gheorghe Buzatu s-a născut la data de 6 iunie 1939 în județul Vrancea. A urmat cursurile Facultății de Filologie-Istorie, Secția Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în perioada 1956-1961. În anul 1971 a devenit doctor în Istorie la aceeași facultate. A lucrat pe postul de cercetător științific atât la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” în perioada 1961-1992, cât și ca cercetător științific principal I al Centrului de Istorie și Civilizație Europeană al filialei din Iași, Academia Română. Din anul 1997 a predat Istoria Contemporană și Relații Internaționale la Universitatea din Craiova.

A coordonat Centrul de Istorie și Civilizație Europeană. Activitatea științifică a profesorului Gheorghe Buzatu cuprinde un impresionant număr de studii, articole și lucrări istorice: 55 cărți publicate sub nume propriu; 70 volume coordonate sau în colaborare; autor a peste 500 de studii și micromonografii, articole, eseuri, prefețe, note, fiind și coordonatorul prestigioasei colecții „Românii în istoria universală” ce a ajuns la 142 de volume. În decembrie 2008, Adunarea Generală a Academiei Oamenilor de Știință din România l-a ales pe prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu drept membru corespondent.