LIVE VIDEO – Dosarele Istoriei! Despre cea mai ”Monstruoasă coaliție” politică din istoria țări, într-o ediție-documentar BZI LIVE alături de cunoscutul istoric și jurnalist, Florian Bichir

Dosarele Istoriei! Despre una dintre cele mai ”Monstruoase coaliții” politice din istoria țări, într-o ediție-documentar BZI LIVE (via Skype), programată vineri, 10 februarie 2022, începând cu ora 14.30 alături de cunoscutul istoric și jurnalist, Florian Bichir. ”Monstruoasa coaliție” (11/23 februarie 1866) este denumirea atribuită în istorie alianței dintre conservatori și liberalii radicali, constituită în scopul îndepărtării domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la domnie. Coaliția a apărut după alegerile din Adunarea Națională din România, convocarea a II-a (1864) prezidată de către Ion C. Brătianu.

Liderii acestei coaliții au fost radicalul C. A. Rosetti și Ion C. Brătianu, cărora li s-au alăturat și alte personalități ale vieții publice: conservatorul Lascăr Catargiu, moderatul Ion Ghica, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Golescu, Petre Mavrogheni. Tendințele autoritare manifestate de domn au devenit evidente încă de la începutul anului 1863, iar regimul personal a fost instalat în urma loviturii de stat din 2 mai 1864. Adunarea Legislativă a fost dizolvată, iar domnul a adoptat o nouă lege electorală și o nouă lege fundamentală care îi conferea largi prerogative legislative și executive. Această involuție a scenei politice a determinat o coaliție între stânga politică (radicalii) și dreapta politică (conservatorii), care poate fi catalogată drept nefirească, fiind una logică dacă este judecată în ansamblul contextului politic, și anume al regimului personal autoritar instaurat de Cuza. Pe 11/23 februarie 1866, ora 5 dimineața, un grup de ofițeri pătrund în palatul domnesc al lui Al. I Cuza și, sub amenințarea armelor, încălcându-și jurământul depus în fața domnului țării, îl obligă să semneze actul de abdicare de pe tronul României. Două zile mai târziu, pe 13 februarie, Cuza părăsește Bucureștiul și țara, prin Brașov.

Stirile PROTV

Ce este HMPV, virusul respirator care se răspândeşte în China. Mai multe țări au înregistrat o creștere a cazurilor pozitive

RomaniaTV

Şeful Casei de Pensii dă marea veste, cine primeşte majorări consistente din martie

Dosarele Istoriei! Despre cea mai ”Monstruoasa coaliție” politică din istoria țări, într-o ediție-documentar BZI LIVE alături de cunoscutul istoric și jurnalist, Florian Bichir

Pe actul iscălit de Cuza scria: ”Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi, 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor“. Într-adevăr, în 1859 Cuza a fost pus să jure că va abdica după 7 ani de domnie pentru a lăsa tronul unui ‘prinț străin dintr-o țară nemegieșă cu România’, precum se cerea într-una din prevederile divanelor ad-hoc din 1857. În cuvântarea rostită la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, cel care i-a rămas credincios domnitorului, arată că nu greșelile, ci faptele lui cele mari i-au adus căderea, referindu-se la pachetul de reforme sociale, economice, administrative, politice, care au nemulțumit o foarte mare masă a claselor conducătoare (boieri, biserică, politicieni), precum și puterile europene care nu vedeau cu ochi buni modernizarea accelerată a României. În 10 mai 1866 Noua Adunare îl proclamă pe prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen domnitor al României, sub numele de Carol I.

În perioada 2012-2018 a fost membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu rang de ministru secretar de stat

Florian Bichir este un istoric și publicist român. Doctor în Științe politice, doctor în teologie. Absolvent al Colegiului Național de Apărare (C.N.Ap). Cadru didactic în cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I” (UNAp). Cercetător științific al Academiei Române, Centrul de Istorie și Civilizație Europeană Iași, Membru al Comisiei Române de Istorie Militară (CRIM). În perioada 2012-2018 a fost membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu rang de ministru secretar de stat. Din 1991 lucrează în presa scrisă: ”Dreptatea“, ”Viitorul românesc”, ”Ora”, ”Baricada” și ”Tinerama”. Din 1997 până în 2009 este angajat al cotidianului ”Evenimentul Zilei” ca senior-editor și ulterior publicist-comentator. Din 2009, editor coordonator iar din 2011, editorialist. Numeroase apariții în emisiuni TV. Membru al Comisiei Române de Istorie Militara (CRIM). Membru al Consiliului Științific al revistei ”Document” – Buletinul Arhivelor Militare Române, Membru al Consiliului Științific al revistei ”Misiunea” – Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României ”General Paul Teodorescu”.

Membru al Societății de Științe Istorice din România

Membru fondator al ”Asociației Jurnaliștilor Români (AJR)”, ”Asociația Jurnaliștilor Generația ‘90 (AJG’90)” și al ”Asociației Române a Profesioniștilor Mass Media (ARPM)”. Membru al ”Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR)”. Decorat de MApN cu Emblema de Merit Partener pentru Apărare clasa I ”în semn de apreciere pentru contribuții deosebite în susținerea activităților armatei”. Premiat de Serviciul Istoric al Armatei și Centrul de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice cu ”Diploma de Excelență” pentru ”valoroasa contribuție la dezvoltarea istoriografiei naționale”. Premiat de revista “Gândirea Militară Românească” – revistă de teorie și știință militară, editată de către Statul Major General al Armatei României – pentru “contribuția de excepție la îmbogățirea patrimoniului științei militare”. Premiul ”Locotenent-colonel Mircea Tomescu“, în domeniul Istorie militară, i-a fost acordat pentru lucrarea “Corsarii uitați ai adâncurilor. Delfinul, Rechinul, Marsuinul”, Editura Militară, 2014. Premiat cu ”Diploma de Excelență” pentru cartea de presă de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) pentru volumul ”Când Satana îți dă târcoale. Gheorghe Racoveanu, ucenicul lui Nae Ionescu, în documentele Securității”, Editura Agnos 2013.

Urmăritorii noștri pot adresa întrebări la rubrica comentarii, accesând www.bzi.ro sau, în direct, pe http://www.facebook.com/cotidianul.bzi. Emisiunile BZI LIVE au un real succes, fiecare producție media strângând zeci de mii de vizualizări