Dosar-bombă la Curtea de Apel Iași! Personajele-cheie din lupta cu COVID-19 din România trebuie să dea explicații la Iași! Un avocat le-a declarat război și le cere explicații! (Exclusiv)

Un avocat ieșean a dat în judecată mai multe instituții, dar și pe Raed Arafat, Alexandru Rafila și Adrian Streinu-Cercel. Membrul Baroului Iași le cere acestora în instanță să dispună efectuarea unei expertize, prin care să se demonstreze că purtarea măștii de protecție nu dăunează grav sănătății. Expertiza solicitată de avocatul ieșean are 26 de obiective

Dosar-bombă, pe rolul instanțelor ieșene! Un membru al Baroului Iași a acționat în judecată Ministerul Sănătății, pe ministrul de resort Vlad Voiculescu, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, pe Raed Arafat, Alexandru Rafila, în calitate de reprezentant al OMS în România, Adrian Streinu-Cercel, Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului, Guvernul României, dar și pe premierul Florin Cîțu. Avocatul Gheorghe Gabriel Căcescu le cere magistraților din cadrul Curții de Apel Iași să încuviințeze administrarea probei cu expertiză medico-legală privind efectul purtării măștilor de protecție impuse de autorități, efectuarea unei expertize complexe a mărfurilor textile în vederea stabilirii conținutului substanțelor chimice existente în măști, precum și interogatoriul celor chemați în instanță.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

ȘOC! Daniel Prigoană NU mai vorbea de 17 ani cu fratele său: 'Un DUȘMAN nu-ți face ce ne-a făcut Silviu nouă'

Avocatul Gheorghe Gabriel Căcescu solicită asigurarea de probe că măștile de protecție nu dăunează grav sănătății

Avocatul ieșean Gheorghe Gabriel Căcescu susține că vrea să afle anumite informații despre purtarea măștilor, eficiența purtării acestora în actuala stare de pandemie cu COVID-19, efectul produs asupra organismului de purtarea măștilor, conformitatea măștilor puse în circulație și vândute cetățenilor, precum și dacă purtarea acestora poate duce la îmbolnăvire.

„Singura modalitate de a obține anumite informații de la instituțiile pârâte este această cerere de asigurare de probe, prin luarea interogatoriului și efectuarea unei expertize medico-legale. Potrivit legislației, oricine are interes să constate de urgență mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori să obțină recunoașterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât și în timpul procesului, administrarea acestor probe”, a precizat avocatul ieșean.

Conform acestuia, în România au fost impuse purtarea măștii de protecție, triajul epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul COVID-19, pe durata stării de alertă. Avocatul a mai menționat că fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat la un moment dat, într-o conferință, că „oamenii sănătoși nu trebuie să poarte măști”. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a menționat că măștile fabricate manual și cele din pânză, bumbac sau tifon nu protejează împotriva infecției cu COVID-19.

„Pentru a fi eficiente, măștile faciale trebuie să respecte câteva reguli: trebuie să fie o barieră eficientă împotriva microbilor prin existența unor filtre speciale și, în același timp, să permită respirația corectă”, a subliniat Gheorghe Gabriel Căcescu.

„Au fost raportate numeroase reacții adverse…”

Avocatul ieșean a adăugat că, de dinaintea pandemiei de COVID-19, la personalul medical s-au raportat numeroase reacții adverse ale purtării unei măști chirurgicale.

„Între 2002 și 2004, din cauza măștilor N95, numeroase cadre medicale au manifestat reacții cutanate: acnee, prurit facial, exantem, urticarie de contact, dermatită de contact acută. Oamenii obișnuiți acuză diverse probleme la nivelul feței după purtarea unei măști. Principala cauză o reprezintă natura ocluzivă, spațiul închis, protector, care duce la un mediu umed, cald, unde se acumulează transpirația și sebumul. Astfel se explică apariția inflamației (roșeață, durere, căldură). Persoanele cu leziuni acneice pot observa o înrăutățire a bolii. Un reprezentant al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) a declarat că dioxidul de carbon se va acumula încet în mască, de-a lungul purtării, că masca poate deveni incomodă din mai multe motive, inclusiv cu o sensibilitate la dioxid de carbon, iar persoana va fi motivată să îndepărteze masca”, a subliniat Căcescu.

Acesta a mai spus că respirația este un proces fiziologic fundamental prin care organismele realizează un schimb de oxigen și dioxid de carbon cu mediul înconjurător.

„Greutatea în respirație poate fi resimțită ca sufocare, făcând ca fiecare gură de aer să fie o luptă. Senzația poate fi terifiantă, iar panica produsă nu face altceva decât să înrăutățească situația în cazul purtării măștilor de protecție. Invocarea falsă a unor așa-zise «probleme de interes național», când, în realitate, este vorba despre interesul celor aflați la putere de a-și apăra și întări poziția contestabilă, de a-și «legitima» deciziile nepopulare și abuzurile guvernării este formula clasică de inducere în eroare a populației și obținerea unor avantaje proprii în detrimentul mulțimii”, a arătat avocatul ieșean.

Avertismentul unui celebru neurochirurg!

Avocatul ieșean mai susține că, recent, dr. Russell Blaylock, unul dintre neurochirurgii celebri ai lumii, a avertizat că măștile prezintă riscuri grave pentru cei care le poartă și recomandă limitarea pe cât posibil a purtării lor, dacă nu suferim de vreo infecție respiratorie.

„Mai multe studii au descoperit, într-adevăr, probleme semnificative legate de purtarea unei astfel de măști. Aceste probleme pot varia, de la dureri de cap, până la hipoxie și alte complicații grave, care pot pune viața în pericol. Studiile au relevat că aproximativ o treime dintre lucrători a avut dureri de cap legate de purtarea măștii. Masca N95, dacă este purtată ore întregi, poate reduce oxigenarea sângelui cu până la 20 la sută, ceea ce poate duce la pierderea cunoștinței.

De asemenea, un studiu mai recent, care a implicat 159 de lucrători din domeniul sănătății, cu vârste cuprinse între 21 și 35 de ani, a descoperit că 81 la sută dintre subiecți au dezvoltat dureri de cap din cauza purtării unei măști de protecție. Importanța acestor constatări este că scăderea nivelului de oxigen în sânge (hipoxie) este asociată cu o afectare a imunității. În esență, masca te poate expune unui risc crescut de infecții”, a mai precizat Gheorghe Gabriel Căcescu.

Raed Arafat, Alexandru Rafila și Adrian Streinu-Cercel, chemați în judecată la Iași: „Echivalează cu un genocid!”

Avocatul care i-a chemat în judecată pe Raed Arafat, Alexandru Rafila și Adrian Streinu-Cercel susține că, în 2010, Academia Națională de Științe din SUA a declarat că, în cadrul comunității, „măștile de față nu sunt proiectate sau certificate pentru a proteja purtătorul de expunerea la pericolele respiratorii”. În continuare, Gheorghe Gabriel Căcescu a dat unele exemple din presa internațională, în care au fost prezentate cazuri de persoane care au avut grave probleme de sănătate tocmai din cauza purtării măștilor de protecție.

Mai mult, avocatul ieșean afirmă că sistemul european de alertă rapidă pentru produse nealimentare (RAPEX) a semnalat 32 de tipuri de măști de protecție neconforme, cea mai recentă alertă făcând referire la 15 noi tipuri.

„Prin punerea în circulație a măștilor neconforme, Statul Român dorește îmbolnăvirea masivă a populației, nu prevenirea de COVID-19, ceea ce echivalează cu un genocid”, a subliniat reclamantul.

Obiectivele unei expertize privind măștile de protecție

Avocatul a solicitat, în acțiunea sa, ca judecătorii din cadrul Curții de Apel Iași să dispună efectuarea unei expertize privind măștile de protecție. Astfel, Gheorghe Gabriel Căcescu dorește ca expertiza să arate că măștile sunt dispozitive medicale supuse autorizării de către ANMDM, dacă au fost autorizate de către ANMDM toate măștile distribuite de instituțiile publice, care a fost procedura de autorizare pentru produsele provenite din spațiul extracomunitar UE sau dacă, pentru produsele respective, au fost făcute studii de bioechivalență.

În plus, acesta solicită să se pună la dispoziție eventualele analize făcute de ANMDM pentru autorizare, să se precizeze dacă măștile sunt confecționate din materiale inerte din punct de vedere toxicologic, în interacțiune cu corpul uman și buletinele de analiză care atestă acest lucru. El a mai solicitat să se precizeze dacă măștile folosite pot da reacții alergice, dacă virusul SARS-CoV-2 poate trece de bariera filtrantă a măștilor, dacă măștile pot reduce saturația de oxigen în sânge, precum și dacă măștile pot crește concentrația de dioxid de carbon în sânge.

Gheorghe Gabriel Căcescu vrea dovezi concrete despre utilitatea măștilor de protecție

Totodată, acesta vrea să afle dacă masca de protecție comercializată protejează eficient împotriva SARS-CoV-2, dacă împiedică sau nu efectul respirației, dacă poate sau nu produce îmbolnăvirea persoanelor care o poartă sau dacă măștile existente în comerț permit o respirație corectă. Mai mult, el vrea să afle dacă virusul poate pătrunde prin textura măștilor din bumbac, dacă alergia la bumbac poate produce probleme respiratorii, dacă bumbacul poate produce alergii cutanate, dacă în structura și conținutul măștilor sunt substanțe raportate drept cauze ale unor dermatite de contact, dacă substanțele chimice folosite la fabricarea măștilor de protecție, pe lângă bumbac, sunt sau nu dăunătoare sănătății, cât timp poate fi purtată o singură mască fără afectarea sănătații și câte ore pe zi este recomandată purtarea măștii fără a produce afectarea sănătății.