Pe 24 aprilie 2020, lumea filmului românesc a pierdut o figură emblematică: regizorul Mircea Mureșan a murit la vârsta de 91 de ani, în urma unei lupte cu cancerul. Vestea tristă a fost făcută publică de președintele Uniunii Cineaștilor din România, Laurențiu Damian, care a subliniat impactul uriaș pe care regizorul l-a avut asupra cinematografiei autohtone.
Regizorul Mircea Mureșan a murit la vârsta de 91 de ani
Mircea Mureșan a murit într-o dimineață de vineri, iar înmormântarea sa a avut loc la Cimitirul Bellu din București, un loc de odihnă pentru multe dintre personalitățile culturale ale țării. Moartea sa a lăsat un gol profund în sufletele colegilor de breaslă, ale actorilor și ale cinefililor, care l-au cunoscut fie personal, fie prin operele sale de neuitat.
Născut la Sibiu, în 1928, Mureșan a intrat în lumea filmului în 1955, după ce a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. A fost un regizor complet, capabil să abordeze cu aceeași ușurință drama istorică, comedia de situație sau producțiile de televiziune cu larg impact la public. A fost apreciat nu doar pentru stilul său cinematografic, ci și pentru modul în care a contribuit la conturarea identității filmului românesc în perioada postbelică.
Confirmarea valorii sale internaționale a venit în 1965, odată cu lansarea filmului „Răscoala”, inspirat de romanul lui Liviu Rebreanu. Pelicula a obținut în anul următor premiul „Prix de la Première Oeuvre” la Festivalul de la Cannes și a fost nominalizată la prestigiosul trofeu Palme d’Or, aducându-i regizorului recunoașterea mondială. Patru ani mai târziu, a revenit în atenția festivalurilor internaționale cu adaptarea cinematografică a romanului „Baltagul” de Mihail Sadoveanu, selecționată la Festivalul de la Veneția.
Deși a câștigat notorietate prin filme cu puternic mesaj social și istoric, Mircea Mureșan a excelat și în comedie. Titluri precum „Toamna se numără bobocii” (1961), „Miss Litoral” (1991), „A doua cădere a Constantinopolului” (1994) sau „Sexy Harem Ada-Kaleh” (2001) au fost primite cu entuziasm de publicul larg, dovedind versatilitatea regizorului și capacitatea sa de a surprinde cu umor realitățile românești.
Printre cele mai îndrăgite creații ale sale rămâne însă serialul de televiziune „Toate pânzele sus”, o adaptare spectaculoasă a romanului lui Radu Tudoran, care a cucerit generații întregi prin aventurile pline de suspans ale echipajului vasului Speranța. De asemenea, a regizat serialul „Lumini și umbre”, difuzat la începutul anilor ’80, un alt reper în istoria televiziunii românești.
Pe lângă activitatea sa de regizor, Mircea Mureșan s-a implicat intens în viața profesională a breslei cineaștilor. A fost vicepreședinte al Asociației Cineaștilor din România între anii 1974 și 1989 și a fost recompensat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, o distincție oferită pentru contribuția sa deosebită la dezvoltarea artei cinematografice românești.
Laurențiu Damian l-a descris pe Mircea Mureșan drept „un fondator al filmului românesc” și „un om care s-a dăruit cu totul cinematografiei și colegilor săi”. Într-un mesaj de adio, acesta a transmis că întreaga comunitate a cineaștilor din România deplânge pierderea unei personalități de referință.