Prima pagină » Eveniment-Social » Directorul Stațiunii de Cercetare Științifică din Masivul Rarău a UAIC Iași a relatat despre planul de management al locului aflat în Carpații Orientali, munca de cercetare și științifică, dar și despre pasiunea pentru Geografie și Natură, în Studioul BZI LIVE – FOTO/ VIDEO

Directorul Stațiunii de Cercetare Științifică din Masivul Rarău a UAIC Iași a relatat despre planul de management al locului aflat în Carpații Orientali, munca de cercetare și științifică, dar și despre pasiunea pentru Geografie și Natură, în Studioul BZI LIVE – FOTO/ VIDEO

23 nov. 2020, 17:58,
în Eveniment-Social
Luni, 23 noiembrie 2020, la ora 15.00, în lumina reflectoarelor Platoului BZI LIVE a fost programată o interesantă producție media! În prim-plan a fost fascinantul loc aflat în Carpații Orientali, la sute de metri altitudine, la kilometri buni de o localitate populată și într-un cadru natural spectaculos! Despre acesta, alături de geograful – conf. univ. dr. Dan Cristian Lesenciuc (Facultate de Geografie și Geologie), directorul Stațiunii de Cercetare Stiintifică și practică studențească „Ion Gugiuman” din Masivul Rarău a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.

Alături de universitar (via Skype) au fost abordate: proiectele și planul de management pentru Stațiunea Rarău, activitatea derulată până acum, munca de cercetare și științifică, activitatea cu studenții, despre pasiunea pentru Geografie și Natură, activitatea didactică și practica pe care o derulează!

De la cercetări de sedimentologie lacustră și până la cercetarea alunecărilor de teren majore din zona de fliș a Carpaților Orientali

De precizat ca directorul Stațiunii Stațiunii de Cercetare Stiintifica și practică studențească „Ion Gugiuman” din Masivul Rarău, conf. univ. dr. Dan Cristian Lesenciuc are activități de cercetare în cadrul colectivului de geografie fizică, cercetările au vizat dinamica versanților, cercetări de sedimentologie lacustră, cercetarea alunecărilor de teren majore din zona de fliș a Carpaților Orientali, cercetarea ciclurilor de gelifracție specifice Masivului Rarău. Activităţi didactice desfășurate în cadrul Departamentului de Geografie prin susținerea orelor de curs la disciplinele: Geografie regională a României.

Metodologia cercetărilor fizico-geografice, Valorificarea turistică a spațiilor montane prin turism alternativ, Geografie fizică generală, profesor metodist pentru îndrumarea practicii pedagogice

De asemenea, in activitatea sa este si metodologia cercetărilor fizico-geografice, Valorificarea turistică a spațiilor montane prin turism alternativ, Geografie fizică generală, profesor metodist pentru îndrumarea practicii pedagogice.Geografie fizică (geomorfologie generală, geomorfologie dinamică, geomorfologie aplicată, geomorfologie regională, cartografiere geomorfologică, hazarde și riscuri geomorfologice), geografie regională (regionare geografică, relieful arealului carpatic al României, relieful arealului extracarpatic din România, organizarea spațiului geografic, dinamica peisajelor geografice), geografia mediului (concepte și termeni, sistematica, impacte antropice, dinamica, evaluare, cartografiere), geografia turismului (turism alternativ, turism extrem, gestiunea riscurilor induse de activitățile turistice. Universitarul Lesenciuc este președinte al Societatii de Geografie din România, filiala Iași, secretar general adjunct al Societatii de Geografie din România, membru al Asociației geomorfologilor din România, membru al Asociației Internaționale a Geomorfologilor si membru fondator al Societății Științifice Pentru Studiul și Protecția Solului „Nicolae Bucur”.

Masivul Rarău constituie un areal montan reprezentativ pentru sectorul nordic al Carpaților Orientali, având altitudinea maximă de 1.651 metri Masivul Rarău constituie un areal montan reprezentativ pentru sectorul nordic al Carpaților Orientali, având altitudinea maximă de 1.651 metri. În prima jumătate a secolului al XX-lea studiile climatologice axate asupra Carpaților Orientali resimțeau lipsa datelor eferitoare la elementele climatice din etajul altitudinal 1.300-1.700 metri.

În consecință, la mijlocul secolului trecut, în anul 1953 s-a luat decizia înființării unei stații meteorologice amplasată la altitudinea de 1.536 metri, în apropierea Cabanei Rarău și a Pietrelor Doamnei În consecință, la mijlocul secolului trecut, în anul 1953 s-a luat decizia înființării unei stații meteorologice amplasată la altitudinea de 1.536 metri, în apropierea Cabanei Rarău și a Pietrelor Doamnei.Stațiunea a fost denumită Stația Meteorologică Rarău, singura bază de cercetare caracteristică pentru zona înaltă a masivului. În anul 1992, Stația Meteorologică Rarau și-a schimbat ușor amplasamentul, altitudinea crescând de la 1.536 la 1.572 metri, platforma de observaţii meteorologice devenind mult mai expusă circulației vestice.

Din septembrie 2000 stațiunea este preluată, spre administrare de la Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie București, de către Departamentul de Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie a UAIC.Din 2005, Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău devine oficial parte componentă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în perioada 2007-2009 a fost reamenajată, îmbunătăţindu-se semnificativ condiţiile de cazare şi funcţionare.

In anul 2018, ca urmare a reorganizării structurilor de cercetare și practică studențescă, Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău trece de sub administrarea Departamentului de Geografie sub administrarea directă a Conducerii Universității

In anul 2018, ca urmare a reorganizării structurilor de cercetare și practică studențescă, Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău trece de sub administrarea Departamentului de Geografie sub administrarea directă a Conducerii Universității. Această schimbare are rolul de a lărgii domeniul de activitate, făcându-se trecerea spre cercetări transdisciplinare în cadrul cărora să poată activa cercetători din domenii științifice diverse. Totodată, stațiunea rămâne o importantă bază de practică pentru studenți.În cei douăzeci de ani de funcționare, această bază de cercetare și practică studențească a contribuit substanțial, prin furnizare de date și infrastructură de cercetare, la elaborarea unor studii axate pe problematici diverse din ramurageografiei, geologiei și biologiei. Pe lângă utilizarea infrastructurii de cercetare, a avut un rol extrem de important în formarea viitorilor specialiști din meteorologie, climatologie, geomorfologie, protecția mediului, turism și altele, oferind oportunități de desfășurare în cele mai bune condiții a practicilor de specialitate.Asadar, o noua editie-dialog BZI LIVE interesant despre un domeniu si o lume aparte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`