Poliția olandeză suspectează că trei dintre autorii furtului de la Muzeul Drents din Assen provin din Olanda de Nord, conform informațiilor transmise la emisiunea Opsporing Verzocht. Între timp, în România, directorul Muzeului Național de Istorie a fost demis după dispariția tezaurului românesc împrumutat muzeului olandez.
Hoții au furat o cască și trei brățări de aur din patrimoniul României în noaptea de vineri spre sâmbătă, folosind un plan bine pus la punct:
- Au utilizat un Volkswagen gri închis și o furgonetă Ford Transit,
- Mașina a fost furată în Alkmaar, a circulat cu numere false, apoi a fost găsită arsă lângă Rolde,
- Un al doilea ciocan folosit în spargere a fost descoperit în apa din apropierea muzeului.
Directorul muzeului din Olanda: „Am luat toate măsurile”
Harry Tupan, directorul Muzeului Drents, susține că toate cerințele de securitate au fost respectate, conform contractului cu asiguratorul. El a precizat că nu ar fi fost necesară prezența unui paznic, deoarece sistemele de alarmă erau mai rapide.
Tupan a descris incidentul drept „incredibil de dureros”, dar a subliniat că și muzeul său este o victimă.
În urma furtului, ministrul Culturii, Natalia Intotero, l-a demis pe directorul Muzeului Național de Istorie al României, Ernest Oberländer-Târnoveanu. Acesta a refuzat să demisioneze, susținând că nu a încălcat legea. Totuși, autoritățile române consideră că obiectele nu ar fi trebuit lăsate să părăsească țara.
Decizia a fost luată după ce premierul Marcel Ciolacu a cerut măsuri stricte pentru protejarea patrimoniului național.
Poliția olandeză desfășoară investigații în mai multe orașe, inclusiv Alkmaar, Groningen, Assen și Rolde, încercând să recupereze artefactele. Până în prezent, suspecții nu au fost identificați oficial, iar tezaurul rămâne dispărut.
Detalii despre furt
Furtul care a dus la această criză a avut loc sâmbătă, la Muzeul Drents din Assen, unde expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului” era deschisă publicului din iulie 2024. Trei indivizi neidentificați au folosit explozibil pentru a pătrunde în muzeu, reușind să fure Coiful de Aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur. Incidentul a durat doar două minute.
Expoziția prezenta 673 de obiecte arheologice de mare valoare, împrumutate de la MNIR în baza unui contract care garanta securitatea pieselor pe teritoriul Olandei. Deși măsurile de siguranță ale muzeului gazdă au fost descrise ca fiind „moderne și avansate”, atacul a scos la iveală vulnerabilități neașteptate.
Într-o conferință de presă organizată după jaf, fostul director al MNIR a apărat decizia de a trimite tezaurul la Assen, un oraș mic din Olanda, subliniind că Muzeul Drents este „modern și dinamic, cu dotări de ultimă generație”. Totuși, acesta a recunoscut că atacul a fost „fără precedent” în Europa, fiind primul caz în care s-a folosit explozibil pentru spargerea unui muzeu.
În ciuda explicațiilor, criticile din spațiul public au continuat, iar presiunea politică și mediatică a dus în cele din urmă la înlăturarea sa din funcție.
Pe lângă demiterea lui Ernest Oberlander-Târnoveanu, autoritățile române investighează circumstanțele în care s-a semnat contractul de împrumut al pieselor din tezaur și măsurile de securitate oferite de partenerii olandezi. În același timp, poliția internațională este implicată în recuperarea obiectelor furate, iar viitorul patrimoniului național rămâne sub semnul întrebării.