Diferența dintre viruși sau virusuri. Care este varianta corectă?

Care este varianta corectă dintre viruși sau virusuri? O întrebare care e pe buzele mai multor români, dat fiind faptul că, ambele forme de plural sunt acceptate de normele lingvistice. Totuși, corectitudinea unui plural sau a celuilalt depinde de contextul în care este folosit.

Substanitvul „virus” are două forme corecte de plural, atât „viruși”, cât și „virusuri”. Dar acestea nu se utilizează la întâmplare, ci în funcție de context. Astfel că, alegerea între ele poate depinde de contextul specific, informatic sau medical.

RomaniaTV

Criza din România aduce PROGRAM DE LUCRU DE 4 ZILE, dar şi salariile TĂIATE corespunzător

Observatornews.ro

Filmul tragediei din Serbia. Daria și tatăl ei, prinși nevinovați în capcana morții. În tot acest timp, medicii români implorau vameșii să-i lase să treacă

Care este diferența dintre viruși sau virusuri

În limba română, sensul principal al cuvântului virus este acela de agent patogen, invizibil cu microscopul obișnuit, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii și provoacă diverse boli infecțioase.

13:10, 13 Mar 2025

FOTO „Tăiței” sau „tăieței”, cum este corect? Cuvântul care le dă mari bătăi de cap românilor!

Odată cu dezvoltarea computerelor, termenul de virus a început să fie folosit și pentru denumirea programelor de calculator proiectate intenționat pentru deteriorarea unui computer sau infiltrarea în el, fără consimțământul proprietarului.

Ați auzit de multe ori cuvântul viruși folosit ca plural pentru virus, microorganism, agent patogen inframicrobian, ceea ce este greșit. Plurarul corect este virusuri.

Confuzia vine de la faptul că există și pluralul viruși, dar acesta se referă la virusul informatic. Asta înseamnă că ambele forme sunt corecte, dar au altă semnificație, nu se aplică și în cazul „decât„ sau „de cât”.

Pentru a evita orice eroare gramaticală, cel mai simplu ar fi să folosim pluralul „viruși” în orice context. Astfel, suntem siguri că utilizăm un cuvânt corect, fără a mai fi nevoie să ne gândim de fiecare dată la sensul cu care folosim acest cuvânt, ori și mai bine rețineți cum se face diferența dintre cele două forme de plural și folosiți-le în cunoștință de cauză.

Pleonasme des întâlnite în limba română

Printre pleonasmele des întâlnite în limba română se numără „am văzut cu ochii mei”, „am auzit cu urechile mele”, „întuneric beznă”, dar și „taci din gură!” și „ieși afară!”

Pleonasmul este asocierea redundantă a unor cuvinte sau expresii care au, de fapt, același înțeles. Adesea, pleonasmele, inclusiv cele acceptate de limbă, provin din neadaptarea corectă a neologismelor.

Pleonasmul este și un mod de a insista asupra unei idei, spre exemplu „am văzut cu ochii mei”, „am auzit cu urechile mele”, acestea fiind pleonasme aparent. De asemenea, celebrele expresii „taci din gură!” și „ieși afară!” sunt pleonasme acceptate de limbă și care sunt permise și în școală.

Lingviștii spun că o sursă a pleonasmului o reprezintă împrumutul din alte limbi, mai ales din franceză. Astfel, pleonasmele din alte limbi au fost traduse „mot-à-mot” în română și preluate ca atare, precum „a îngheța de frig – geler de froid”, „a coborî în jos – descendre en bas”, „a urca în sus – monter en haut”, „l-am auzit cu urechile mele – je l’ai entendu de mes oreilles”, „a vedea cu ochii mei – hoc oculis vidi meis, ego oculis meis vidi (latină).

Lingviștii mai spun că necunoașterea etimologiei cuvintelor duce la apariția unor „latente” des întâlnite în limba română, precum ortografie corectă, asigurarea securității, a cronometra timpul, caligrafie frumoasă, muncă laborioasă, panaceu universal.

O altă cauză, spun experții, ar fi necunoașterea sensului cuvintelor împreumutate, lucru care se întâmplă acum cu neologismele din engleză: board de conducere, conducere managerială, hit de succes, reclamă publicitară, summit la vârf.

Astfel că, în privința primei probleme nu trebuie să alegem între viruși și virusuri pentru că ambele forme de plural sunt corecte pentru substantivul „virus”.