În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 248/2005, privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, există mai multe tipuri de documente de călătorie, astfel că mulți se întreabă care este diferența dintre un pașaport simplu electronic și simplu temporar. Fiecare dintre acestea are caracteristici specifice, care răspund unor situații și nevoi diferite.
Deși ambele documente atestă identitatea și cetățenia titularului, condițiile de emitere, valabilitatea și procedurile asociate sunt diferite.
Diferența dintre un pașaport simplu electronic și simplu temporar
Conform reglementărilor în vigoare, diferența principală dintre un pașaport simplu electronic și simplu temporar constă în valabilitate și scopul de utilizare. Astfel, primul document este destinat călătoriilor de rutină și beneficiază de o valabilitate standard, de până la 10 ani pentru adulții peste 18 ani, 5 ani pentru minorii cu vârste între 12 și 18 ani și 3 ani pentru cei sub 12 ani. Acest tip de pașaport este echipat cu un cip electronic care stochează date biometrice, ce contribuie la creșterea nivelului de securitate, precum și la facilitarea controlului la frontiere.
În contrast, pașaportul simplu temporar este emis în situații de urgență sau atunci când există constrângeri de timp care împiedică obținerea pașaportului electronic. Valabilitatea acestuia este mult mai redusă, de obicei, până la un an, și este destinat soluționării rapide a necesităților de călătorie. Procesul de eliberare a pașaportului simplu temporar este accelerat, însă, în schimb, nivelul de securitate și tehnologia implementată pot fi mai limitate în comparație cu varianta electronică. De aceea, este recomandat să fie utilizat doar în situații excepționale.
O altă diferență se referă la costuri și la timpul de procesare. Pașaportul simplu electronic implică o procedură standard, cu termene de eliberare prevăzute de autorități și taxe aferente. Pe de altă parte, pașaportul simplu temporar, eliberat în regim de urgență, poate presupune costuri suplimentare și este acordat doar în condiții care justifică necesitatea unei soluții rapide. În plus, documentul temporar poate avea limitări în ceea ce privește recunoașterea de anumite state, în special dacă este vorba de acordarea unor vize pe termen lung.
Actele necesare pentru obținerea documentelor
Unul dintre aspectele care generează confuzie în rândul solicitanților este lista actelor necesare pentru obținerea fiecărui tip de pașaport. Deși legislația oferă orientări clare, există totuși unele documente considerate neclare sau interpretate diferit în practică.
Pentru pașaportul simplu electronic, actele standard includ cererea completată în formatul oficial și originalul unui act de identitate valabil, de obicei, buletinul sau cartea de identitate. Totodată, pentru minorii pentru care se solicită acest document, este necesară prezentarea actelor care atestă consimțământul ambilor părinți sau al tutorelui legal. Totuși, unele unități pot solicita documente suplimentare, cum ar fi dovada domiciliului sau adeverințe de la locul de muncă, ceea ce poate crea confuzie în rândul solicitanților.
În cazul pașaportului simplu temporar, lista actelor poate fi și ea incomplet clarificată de reglementări, deși principiile de bază sunt similare. Pe lângă cererea de eliberare și actul de identitate, solicitantul trebuie să prezinte documente care să ateste necesitatea eliberării în regim de urgență. Aceasta poate include o declarație motivată în care se explică motivele urgente ale călătoriei sau, în anumite situații, o dovadă medicală sau un document de la o instituție de învățământ care să justifice urgența. Experții recomandă consultarea atentă a ghidurilor oficiale disponibile pe site-urile instituțiilor responsabile de emiterea pașapoartelor, precum și informarea din surse de încredere înainte de depunerea dosarului. Este esențial ca toți să fie pregătiți cu documentația completă și corectă pentru a evita întârzierile sau respingerea cererii. Astfel, diferența dintre un pașaport simplu electronic și simplu temporar se reflectă atât în valabilitate și scop, cât și în procedurile de emitere și documentele necesare.