Din dorința de a slăbi cât mai repede, multă lume apelează la tot felul de regimuri de slăbire fără a ține cont dacă acestea li se potrivesc sau nu sau dacă au într-adevăr rezultatele scontate. Un adintre dietele care a dat într-adevăr rezultate este dieta mediteraneană, din ce în ce mai mulți oameni alegând stilul de viață sănătos al oamenilor din zona mediterană.
Simplul fapt că popoarele aflate la malul Mediteranei au o speranță de viață ridicată în comparație cu restul țărilor europene este bun indiciu pentru faptul că acești oameni au stil de viață sănătos. Una dintre explicații pentru longevitatea acestor popare de la malul Mediteranei este acela că au o alimentație bazată pe legume și pește și pe lipsa grăsimilor nesănătoase.
Nutriționiștii au analizat această dietă mediteraneană și au concluzionat că aceasta previne bolile și păstrează sănătatea celor care o respect pentru o perioadă mai mare de timp.
În principal, dieta mediteraneană nu conține atât de multe lactate și carne, fiind bazată pe produse proaspete, cereale integrale și leguminoase, grăsimi sanatoase, precum nucile, semințele și uleiul de masline și carne de pește.
Cercetătorii au demonstrate că pe lângă longevitate, dieta mediteraneană îmbunătățește capacitatea de gândire, memorare și procesare a informațiilor pe măsură ce înaintăm în vârstă și îmbunătățește sănătatea inimii.
Mai mult, această dietă previne apariția accidentelor vasculare cerebrale, a atacurilor de cord, a diabetului de tip 2 și a morții premature.
Ce alimente sunt recomandate în dieta mediteraneană
Chiar dacă alimentația popoarelor de la malul Mediteranei variază, cercetătorii au arătat că acestea mănâncă în prinicpial pește și fructe de mare de cel puțin două ori pe săptămână. Stilul de viață mediteranean presupune pe lângă alimentație și practicarea de activități fizice în mod regulat.
În dieta mediteraneană se consumă, în principal, legume (varză, spanac, roșii, broccoli, ceapă, morcovi sau castraveți), fructe (mere, portocale, pere, struguri, pepeni sau curmale), nuci și semințe, tuberculi (cartofi, napi sau cartofi dulci), leguminoase (mazăre, fasole sau linte), cereale integrale (orez brun, ovăz integral, grâu integral, porumb sau orz), pește și fructe de mare (sardine, somon, ton, creveți, stridii, scoici sau midi) și grăsimi sănătoase (ulei de măsline extravirgin, măsline, avocado și ulei de avocado).
Cum arată regimul săptămânal în dieta mediteraneană
Cei care aleg să țină dieta mediteranenaă timp de 7 zile pot urma acest program, cu precizarea că pot adapta porțiile și opțiunile alimentare:
Luni:
Mic dejun: un iaurt slab cu fructe.
Prânz: focaccia cu măsline cu salată de legume și calamari la grătar.
Cină: o salată de ton, legume și un ou fiert tare.
Marți:
Mic dejun: terci de diverse cereale cu stafide.
Prânz: o salată de ton cu legume.
Cină: o salată cu roșii, măsline și brânză feta.
Miercuri:
Mic dejun: o omletă cu legume și un fruct.
Prânz: o salată cu legume cu brânză slabă.
Cină: lasagna mediteraneană, fără carne.
Joi:
Mic dejun: iaurt cu felii de fructe și cateva nuci.
Prânz: o porție de lasagna rămasă de la cină.
Cină: somon la cuptor sau pe grill cu orez brun.
Vineri:
Mic dejun: un ou cu legume.
Prânz: iaurt slab cu capșuni și fulgi de ovăz.
Cină: cotlete de miel la grătar cu salată verde.
Sâmbătă:
Mic dejun: terci de de ovăz cu stafide.
Prânz: calamari sau caracatiță la grătar cu legume.
Cină: pește sau fructe de mare la grătar cu salată.
Duminică:
Mic dejun: omletă cu legume.
Prânz: pește sau fructe de mare la grătar cu salată, de la cina de cu o seară înainte.
Cină: pui sau curcan la grătar cu legume trase la tigaie.