Simptomele sindromului de colon iritabil (SCI) se pot agrava după consumul anumitor alimente, printre care lactatele, alimentele care conțin grâu sau gluten, dar și cele grase, prăjite sau picante. Ca răspuns, mulți pacienți cu SCI adoptă o dietă strictă, eliminând aceste alimente, în speranța de a-și ameliora simptomele. Astfel, a fost creată dieta FODMAP.
Ce este dieta FODMAP
Sindromul de colon iritabil (SCI), cunoscut și sub denumirea de sindrom de intestin iritabil (SII) sau IBS (Irritable Bowel Syndrome) în engleză, este o afecțiune comună care afectează în mod semnificativ viața celor care o au. Simptomele acestei tulburări se pot agrava după consumul anumitor alimente, printre care lactatele, alimentele care conțin grâu sau gluten, dar și cele grase, prăjite sau picante. Ca răspuns, mulți pacienți cu SCI adoptă o dietă strictă, eliminând aceste alimente, în speranța de a-și ameliora simptomele. Totuși, acest regim alimentar poate deveni atât de restrictiv încât poate duce la alte probleme de sănătate. De aceea, este important să identifici corect alimentele care declanșează simptomele fără a exclude inutil prea multe elemente nutritive din dietă.
Cercetătorii de la Universitatea Monash din Australia au efectuat studii detaliate asupra relației dintre alimentație și sindromul de colon iritabil, identificând un grup specific de carbohidrați care pot declanșa simptomele. Acești carbohidrați fermentabili, cunoscuți sub acronimul FODMAP, au fost demonstrați științific ca fiind cauza principală a disconfortului gastro-intestinal la majoritatea persoanelor afectate de SCI. Denumirea FODMAP provine de la termenii „Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols”, referindu-se la o categorie de zaharuri fermentabile.
Oligozaharidele includ două subtipuri importante: fructo-oligozaharidele, întâlnite în alimente precum grâul, ceapa și usturoiul, și galacto-oligozaharidele, prezente în leguminoase precum fasolea și năutul. Indiferent de starea de sănătate, corpul uman nu poate descompune aceste oligozaharide, motiv pentru care astfel de alimente pot provoca acumularea de gaze în intestin.
Probleme cu digestia
Dizaharidele includ lactoza, un zahăr prezent în cantități mai mari în lapte, iaurt și înghețată, dar care se regăsește în cantități mai mici în brânzeturile maturate. În cazul celor care tolerează lactoza, aceste produse pot fi incluse în dieta low FODMAP. Monozaharidele, reprezentate de fructoză, sunt absorbite eficient doar când există suficientă glucoză în alimentație. Fructoza în exces, întâlnită în miere, mere și cireșe, poate cauza probleme gastrointestinale la persoanele cu SCI.
Poliolii, care sunt alcooli zaharici, se găsesc atât în mod natural în unele fructe și legume, cât și ca îndulcitori artificiali în produsele fără zahăr. Acești compuși, precum sorbitolul și manitolul, sunt slab absorbiți de intestin, ceea ce poate duce la simptome gastrointestinale neplăcute.
Problemele digestive cauzate de FODMAP-uri provin din incapacitatea organismului de a absorbi complet acești carbohidrați în intestinul subțire. Aceștia atrag apă, iar în intestinul gros, bacteriile încep să îi fermenteze, producând gaze. La persoanele sănătoase, acest proces poate provoca doar gaze excesive, dar la cele cu SCI, malabsorbția FODMAP-urilor duce la simptome severe, precum balonare, diaree, constipație, dureri abdominale și disconfort accentuat. O soluție eficientă pentru a diminua aceste simptome este reducerea consumului de alimente bogate în FODMAP-uri printr-o dietă echilibrată și adaptată fiecărui organism în parte.
Dieta low FODMAP, creată de cercetătorii de la Universitatea Monash, a fost demonstrată a fi una dintre cele mai eficiente metode pentru gestionarea simptomelor sindromului de colon iritabil.