Dezvoltarea Municipiului Iaşi prin prisma obiectivelor de dezvoltare durabilă

Dezvoltarea durabilă a spațiului urban își propune să răspundă la probleme legate de creșterea populației având ca efect supraaglomerarea urbană, lipsa locuințelor pentru tineri, amplificarea activităților economice cu impact negativ asupra mediului înconjurător. 

Marile municipii reședință de județ prezintă o supraaglomerare de populație și locuințe care generează probleme

Marile municipii reședință de județ (București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Brașov, Craiova) prezintă o supraaglomerare de populație și locuințe care generează probleme (trafic urban dificil, poluare) care afectează nemijlocit calitatea vieții din zonele urbane și periurbane. Transportul urban, poluarea, design-ul și amenajarea urbană, protecția și reabilitarea patrimoniului cultural, calitatea serviciilor publice, oportunitățile lansate de conceptul de smart-city – toate acestea sunt aspecte care descriu calitatea vieții în spațiul urban. 

RomaniaTV

Prețuri EXAGERAT DE MARI, la patiseria Danei Nălbaru. Fanii sunt furioși: Am dat 135 de lei pe 2 dobrogene, 2 ceaiuri reci și 2 prăjituri

Observatornews.ro

Primele ipoteze după jaful tezaurului dacic. Cine ar fi putut să fure Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări de aur: "A fost o comandă"

Expansiunea Municipiului Iași către comunele limitrofe și dezvoltarea spațială a întregii Zone Metropolitane Iași sunt strâns legate de rolul de centru economic, polarizator al forței de muncă din regiune și de accesibilitatea sistemului de transport care sprijină navetismul. Aproximativ 18.000 de locuitori din comunele din zona metropolitană au locul de muncă în Municipiul Iași. Comunele cu cea mai mare pondere a persoanelor angajate în Iași sunt: Miroslava, Valea Lupului, Ciurea, Tomești și Holboca. Aceste comune sunt amplasate de-a lungul principalelor drumuri de acces către Iași, fiind deservite și de transportul în comun. 

O prioritate a programelor care vizează dezvoltarea durabilă a orașelor și comunităților rurale trebuie să fie extinderea rețelelor cu utilități și conectarea unui număr cât mai mare de locuințe aflate în proprietate privată la acestea, în special în cartierele urbane sărace sau în comunitățile rurale izolate, afectate de deprivare materială și de sărăcie.

În analiza dezvoltării durabile, indicatorii referitori la structura și dinamica populației, precum indicatorii statistici care descriu locuirea se completează cu indicatori prin care se măsoară și evaluează dotarea și/sau accesul la utilități și infrastructură. Datele Comisiei Naționale pentru Prognoză referitoare la evoluția indicatorilor economici și social în profil teritorial, pentru perioada 2017-2022, arată că județul Iași va rămâne un pol de dezvoltare economică în regiunea Nord-Est, de atractivitate în special pentru tinerii în căutare de locuri de muncă bine plătite.  

Despre Agenda 2030 şi procesul de implementare în România

În septembrie 2015, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă care prevede un cadru de acțiune pentru eradicarea sărăciei și a inegalităților la nivel mondial, prin promovarea unei dezvoltări echitabile și incluzive, fundamentată pe respectarea drepturilor omului. Cele 17 obiective pentru dezvoltare durabilă (ODD), ca parte integrantă a Agendei 2030, constituie fundamentul pentru cooperarea internațională în vederea stimulării creșterii economice incluzive și progresului în toate sectoarele vieții economice și sociale și protejării mediului înconjurător.

Implementarea și succesul Agendei 2030 depind de strategiile pentru dezvoltare durabilă și planurile de acțiune ale propriilor țări și pe parteneriatele pe care acestea vor reuși să le încheie

Disclaimer

Articole sunt prezentate în cadrul proiectului > de promovare a Agendei 2030 la nivelul judeţului Iaşi, implementat de Asociaţia Om Bun, în perioada 12 mai – 12 noiembrie, finanţat de Comisia Europeană, prin intermediul proiectului Shaping Fair Cities, SFC/99/2020.

Acest articol a fost produs cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conţinutul intră în responsabilitatea Asociaţiei Om Bun şi nu reflectă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. 

Sursa: MAE.ro şi Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României