@ Detaliile si povestile legate de bordelurile, matroanele si tot ceea ce a insemnat aceasta „lume” aparte a Iasului, in ultimii 150 ani, sunt extrem de „fierbinti” si incitante! @ Toate scot la iveala elemente ce fac parte dintr-o viata mondena tumultoasa ce a avut in prim-plan politicieni, medici, afaceristi sau profesori universitari celebri @ De la tinere nobile si pana la Madam Capot sau Carasoaia, toate au practicat cea mai veche meserie din lume si au sucit mintile multor barbati, prin placerile interzise oferite
Ca orice oras mare, si Iasul a avut si inca mai are o lume, cu totul si cu totul aparte! De la petreceri mondene, interlopi si pana la personaje cu averi imense, toate acestea au existat in fosta capitala a Moldovei. Totusi, detaliile si povestile legate de bordelurile, madamele care au „coordonat” casele de toleranta si tot ceea ce a insemnat aceasta „lume senzuala” a urbei, in ultimii 150 ani, sunt cele mai „fierbinti” si incitante.
Aventurile in iubire ale lui Kogalniceanu
Conform legendelor, inclusiv denumirea de Podu-Ros ar proveni de la felinarele numeroaselor bordeluri, ce „luminau” in aceasta culoare actuala zona importanta a urbei. Aici, inca din perioada medievala si pana in cea moderna, iubitorii de placeri carnale apelau la serviciile caselor de toleranta situatie aici. Mai departe, atat despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, respectiv marele om politic Mihail Kogalniceanu s-a povestit ca erau extrem de iubareti, ambii avand amante dar si aventuri amoroase intense. Kogalniceanu, casatorit pe 10 noiembrie 1852 cu Ecaterina Jora, vaduva colonelului Iorgu Scortescu, a avut o relatie extraconjugala cu Raluca Lamotescu. De asemenea, politicianul a avut si alte nenumarate aventuri. „Amorul, cea mai nobila din toate patimile, care atâta la fapte mari, care insufleaza eroismul si geniul, care da idei de cinste si de slava, care înviaza, care farmeca, care aduce pe om într-o lume de vise, unele mai aurite decât altele, cine-l cunoaste, cine-l slaveste? Amorul în Moldova este desfatarea simturilor, dragostea satirilor. A iubi însemneaza la noi a se lua, a se schimba, a se lepada, a se uita, a se îngurlui…, descria insusi Mihail Kogalniceanu.
Statutul prostituatelor in Moldova
In secolul al XIX-lea, in Moldova si Tara Romaneasca existau reglementari despre statutul prostituatelor si al caselor de toleranta. Chiar in vremea guvernului Kogalniceanu a aparut o lege care le împartea pe acestea in: „Femeile care întrebuinteaza aceasta profesie pe fata si fara pericol, femeile care întrebuinteaza aceasta profesie în taina, cu oarecare îngrijire, si cu pericol si femeile care întrebuinteaza aceasta profesie prin mijlocirea altor femei facatoare de bine”.
Marile patroane de bordeluri din Iasi
Daca la Bucuresti a existat faimosul bordel Crucea de Piatra, un asemenea stabiliment cu renume din Iasi a fost „La Felinarul Rosu„. Mai departe, doua dintre cele mai cunoscute femei care au administrat activitatea prostituatelor au fost madam Capot si madam Carasoaia. De prima se leaga un mare scandal cu implicatii erotice in lumea buna a urbei. Astfel, bordelul pe care il conducea aceasta era situat chiar langa Corpul A al Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC), mai sus de Spitalul Militar. Acum, aici este un mic parculet. Datele existente la Arhivele Nationale din Iasi, fondul legat de Inspectoratul General de Politie (pentru intervalul 1930 – 1950 – n.r.) scot la iveala o serie de amanunte extrem de picante. „In urma unor zeci de sesizari primite de politisti ce erau semnate de un grup de sotii care-si suspectau partenerii de viata, la mijlocul anilor ’50, agentii au perchezitionat tutungeria La madam Capot. Aici au fost gasite albume cu prostituatele care prestau. Practic, in spatele asa zisei tutungerii era o curte ascunsa unde se consumau momentele sexuale.
Un detaliu picant este ca, intr-o poza, apare si Coca Livescu, o blonda care nu era nimeni alta decat nevasta marelui rector de la Cuza, Jean Livescu. In urma unui mega-scandal sexual, profesorul a fost nevoit sa paraseasca orasul si sa se transfere la Bucuresti. Alte detalii documentare reliefeaza ca doar mari medici, profesori cu bani treceau de selectia lui madam Capot. La acele vremuri, o noapte de placere era in jur de 20 lei, in banii de atunci”, descrie un angajat de la Arhivele Iasului.
Langa Hala, la madam Carasoaia…
Un alt personaj picant a fost si madam Carasoaia. Aceasta detinea un bordel, existent inclusiv pana dupa 1945, langa Hala Centrala, in spatele actualului Teatru Luceafarul. Aici, spre deosebire de cel al „colegei” Capot, clientela nu era atat de exclusivista, inclusiv barbati din „clasa muncitoare” putea avea parte de momente de senzatie oferite de „fetite”. „Imobilul a fost demolat, undeva prin anul 1950. Era tare la acele vremuri sa ajungi la Carasoaia si sa te distrezi cu fetele de aici. Peste acestea, marii granguri din Partidul Comunist, dupa anii ’60, preferau sa mearga la hotel cu fetele, cele preferate fiind Continental sau Unirea. Aici se distrau in voie si fara a intra in vizorul publicului”, povesteste si un fost lider politic local. Tocmai pentru a se vedea adevarata dimensiune a acestui fenomen in România, trebuie spus ca legalizarea prostitutiei s-a facut abia în 1899. Bordelurile erau conduse doar de femei, care selectau fetele, le ofereau cazare si masa. Erau rasplatite si cu un procent din incasarile obtinute de la clienti. Conform datelor statistice ce se regasesc in documente de la Arhivele Nationale, la mijlocul anilor ’30, la Iasi se intregistrau aproximativ 2.500 de prostituate ce activau in peste 40 de bordeluri. În 1948, prostitutia a fost interzisa de regimul comunist.