Dezbaterea Pactul pentru Muncă de la Brașov: Criza de competențe actuală și importanța învățământului

Dezbaterea Pactul pentru Muncă de la Brașov. Subiectele cheie în cadrul conferinței Pactul pentru Muncă de la Brașov, din data de 23 iunie au fost investiția în educație, șansa pentru viitorul României, criza de competențe actuală și importanța învățământului și învățământul performant adaptat la nevoile reale din economie, nevoia de infrastructură și debirocratizare prin digitalizare rapidă, soluțiile mediului de afaceri pentru reconstrucția României.

Dezbaterea Pactul pentru Muncă de la Brașov

Politicile publice în domeniul educaţiei aplicate în ultimii ani, constrângerile financiare și lipsa de interes pentru investiții pe termen lung au determinat guvernele din România să reducă bugetul alocat educației, deși în acest an procentul alocat din PIB către educație depășește nivelul anilor precedenți. Întrucât capitalul uman este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă a unei economii, România trebuie să coreleze sistemul educațional cu nevoile și realitățile economice actuale.

Stirile PROTV

Ce este HMPV, virusul respirator care se răspândeşte în China. Mai multe țări au înregistrat o creștere a cazurilor pozitive

RomaniaTV

Singurele vouchere care nu s-au tăiat de la stat în 2025. Tichete de 280 de lei, dar primeşti, în plus, zile libere şi transport

„Regândirea sistemului de educație, inclusiv revenirea la învățământul de 10 clase, cât și finalizarea învățământului liceal sau urmarea unei școli profesionale, ar trebui să reprezinte un deziderat în vederea pregătirii generațiilor viitoare. Realitatea economică impune regândirea școlilor profesionale și dezvoltarea învățământului dual, cât și digitalizarea și adaptarea școlii românești la provocările actuale și viitoare pentru a educa tinerii de astăzi în vederea identificării meseriilor de mâine.”, au transmis organizatorii.

Ce s-a discutat în cadrul conferinței

În cadrul dezbaterii Pactul pentru Muncă de la Brașov, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF împreună cu Federația Patronală Petrol și Gaze – FPPG, având alături ca partener strategic Confederația Patronală CONCORDIA, reprezentanții patronatelor, sindicatelor, mediului academic, antreprenori, alături de oficiali ai autorităților publice locale și centrale, precum și reprezentanții României în relația cu UE și ONU.

Aceștia au concluzionat că printre problemele cu care se confruntă piața forței de muncă din țara noastră este educația neadaptată la cerințele economiei reale. Evident că, necesitatea dezvoltării infrastructurii rutiere, digitale, sanitare cât și nevoia de a modifica Codul Muncii pentru a flexibiliza piața muncii în contextul actual de dezvoltare digitală la nivel mondial, debirocratizarea, sunt și acestea necesare pentru o construcție durabilă și sustenabilă a unei strategii pe termen lung a pieței muncii.

“Cea mai vulnerabilă, dar și cea mai importantă resursă a țării sunt oamenii. Pe ei trebuie să îi punem în valoare, pentru ei trebuie să creăm o strategie pe termen mediu și lung a forței de muncă. Avem nevoie de forță de muncă calificată, avem nevoie de investiții în toate domeniile prioritare, de la infrastructură, la educație și sănătate, și trebuie să ne axăm pe dezvoltarea competențelor umane pentru a face față provocărilor viitoare. Viitorul nu mai poate fi construit în pași mărunți.

Copiii care intră astăzi la școală, probabil vor ieși la pensie peste 50 de ani, ca urmare avem nevoie de o gândire sistematică, cu viziune și anticipare a meseriilor viitorului, astfel încât adaptarea învățământului românesc să urmeze tendințele europene de dezvoltare digitală și emancipare a societății în timp”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.

Declarațiile participanților

Steven van Groningen, preşedintele Confederației Patronale CONCORDIA, are mare încredere în potențialul pe care țara noastră îl are.

”În primul rând avem nevoie de încredere, pentru că doar așa se pot atrage investiții. Încrederea înseamnă și predictibilitate. Înainte de pandemie aveam un deficit semnificativ al forței de muncă.”

„Noua normalitate’ de după pandemie ar putea aduce și un deficit de competențe, dacă nu ne asigurăm că avem oameni pregătiți pentru a lucra într-o lume transformată de digitalizare și automatizare. De aceea, trebuie să investim și mai mult în formarea oamenilor și în crearea de competențe noi”, a mai spus Steven van Groningen.

Franck Neel, președinte FPPG, a reiterat importanța investițiilor, pentru că acestea creează noi locuri de muncă și le mențin pe cele existente.

”Un exemplu în acest sens îl reprezintă gazele din Marea Neagră. Efectul dezvoltării proiectelor offshore s-ar propaga, în sectoarele conexe (transportul și distribuția de gaze naturale), dar și în alte industrii (industria chimică, petrochimică și producția energiei electrice pe bază de gaze naturale), unde ar fi posibile investiții noi de aproape 9 miliarde de dolari. La rândul lor, aceste investiții ar conduce la înființarea și menținerea a circa 42.000 de locuri de muncă, la un impact cumulat estimat de peste 18 miliarde de dolari asupra veniturilor la bugetul de stat, precum și la un surplus cumulat de aproape 100 miliarde de dolari în producția națională de bunuri și servicii”.

Luminița Teodora Odobescu, Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, a expus pe larg planurile Comisiei Europene pentru relansarea economică a Uniunii după epidemia globală de coronavirus. Potrivit acestor planuri, România va putea accesa câteva miliarde de euro pentru protejarea locurilor de muncă.

Acord Memorandum of Understanding

La finalul a doi ani de dezbateri Pactul pentru Muncă, concluziile și soluțiile constatate în cadrul discuțiilor se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi prezentat Guvernului României și Parlamentului și va include principalele soluții identificate pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al românilor.

Dezbaterile au avut loc în mari centre universitare, pentru că o corelare a necesităților de pe piața muncii cu sistemul educațional reprezintă un prim pas pentru a avea o strategie eficientă a forței de muncă. Astfel, după Iași, Cluj, București, Timișoara și Brașov, pe 7 iulie, dezbaterile se vor finaliza la Constanța, un alt mare centru universitar.