Piețele Iașului au ajuns să arate ca după război. Lipsa investițiilor în modernizarea piețelor agroalimentare a făcut ca municipiul Iași să rămână în urma marilor orașe din restul țării la acest capitol. Imagini din Piețele „Alexandru cel Bun” sau „Nicolina” din Iași sunt mai mult decât sugestive, față de piețele din alte orașe din România, precum Cluj-Napoca sau Oradea, unde s-a investit masiv în ultimii ani
Diferențe ca de la cer la pământ. Cele mai importante piețe agroalimentare din municipiul Iași, administrate de Eco Piața SA, se prezintă la ani lumină față de piețele similare din alte orașe ale țării. Lipsa investițiilor în infrastructura din piețele Iașului a dus municipiul pe o listă a rușinii la nivelul administrației din acest sector. Primăria Iași nu a investit mai nimic în ultimii ani în piețele din oraș și se vede de cum intri în acestea. Societatea care se ocupă de administrarea piețelor din municipiul Iași a avut grijă ca în ultimii ani să își prindă mai mulți bani pentru salarii în buget decât în investițiile din aceste spații. În tot acest timp, administrațiile locale din Cluj-Napoca, Timișoara, Alba Iulia sau Oradea au modernizat aceste spații publice pentru producătorii agricoli. Imaginile prezentate pe site-ul www.bzi.ro sunt mai mult decât sugestive.
Piețele Iașului: investiții zero, afaceri pe spatele producătorilor
Piețele din Iași sunt gestionate de societatea Eco Piața SA, condusă de controversatul Cristinel Stărică. Societatea aflată în subordinea celor de la Primăria Iași administrează Piața „Alexandru cel Bun”, Piața „Nicolina”, Piața „Sudului” (CUG), Piața „Păcurari”, Piața „Dacia”, Piața „Hala Centrală”, Bazarul, Târgul de Cherestea sau Talciocul. Eco Piața SA a avut în gestionare și Hotelul „Municipal”, clădire luată de Primărie și transformată în spațiu de creșă. Investițiile se pot număra pe degetele de la o mână, iar de o nouă piață încă nu poate fi vorba. Ultimele piețe ridicate în oraș au fost în 1999, Piața „Alexandru cel Bun”, și în anul 2000, Piața „Independenței” (celebrul „Muzeu al Pătrunjelului”), și asta la inițiativa fostului edil Constantin Simirad. De atunci au fost derulate lucrări de întreținere, însă acestea nu au evidențiat cu nimic piețele Iașului.
Salarii nesimțite pentru cei care administrează piețele Iașului
La Eco Piața SA, situația din ultimii ani a fost una extrem de proastă. Investițiile în piețe au lipsit cu desăvârșire, însă directorul Cristinel Stărică a avut grijă să facă bugetul direcției în așa fel încât salariul să-i crească. Și asta în plină pandemie COVID-19 în decursul anului trecut. La Eco Piața SA au fost făcute și anchete penale după sesizări legate de suprataxarea celor care închiriau o tarabă la numeroase cazuri cu privire la actele de proveniență ale mărfurilor. Cu toate acestea, piețarii continuă să-și vândă marfa în condiții care lasă de dorit, imaginile alăturate fiind mai mult decât sugestive.
Imagini din piețele din Cluj-Napoca
Dacă situația din piețele Iașului este la pământ, în alte zone din țară lucrurile stau taman invers. De exemplu, administrația condusă de Emil Boc în Cluj-Napoca a avut grijă să investească în modernizarea piețelor din oraș. De exemplu, pentru Piața „Hermes” din Cluj-Napoca s-au alocat 2,4 milioane de lei, suprafața halei fiind de peste 1.000 mp. Spațiile arată corespunzător, iar tarabele sunt modernizate. Piața „Zorilor” a fost modernizată acum circa cinci ani pentru 1 milion de lei, suprafața halei fiind de 538 mp. În Cluj-Napoca sunt cinci piețe administrate de municipalitate, respectiv Piața „Zorilor”, „Hermes”, „Grigorescu”, „Flora” și „IRA”, acestea fiind acoperite tocmai pentru ca producătorii și comercianții să-și poată vinde marfa în condiții cât mai propice. În plus, atât anul trecut, cât și în acest an, în plină pandemie COVID-19, au fost găsite soluții clare pentru comercianți, în vreme ce la Iași a fost o adevărată bâlbâială.
Proiect de modernizare a piețelor din Oradea
O situație asemănătoare este și la Oradea, care a suferit cea mai importantă transformare din ultimii ani printre marile orașe ale țării. Față de piețele din Iași, Oradea are cinci piețe publice. De exemplu, Piața „Rogerius” are o suprafață de 10.171 mp și este împărțită pe trei tronsoane și un etaj, fiecare având spații comerciale și mese cu produse Bio și mese cu sector flori, module sau pentru produse lactate. Piața „Decebal” din Oradea are o suprafață de circa 2.800 de metri pătrați și este împărțită pe mai multe sectoare. Este vorba de sectorul Construcții, cu 24 de spații comerciale, de sectorul Legume-fructe, cu 184 mese, de sectorul Bazar și diverse, cu 35 module, de sectorul Diverse, cu 86 mese și de Hala de lactate, cu module cu vitrine. Autoritatea locală a lansat anul trecut un proiect privind amenajarea și transformarea Pieței „Cetate”, spațiu gestionat de Administrația Domeniului Public Oradea.
În Timișoara, ca la Iași. Scandal pe investițiile din piețe
Iată și care este situația în piețele din alte orașe din România. În municipiul Timișoara sunt 11 piețe administrate de Primăria orașului, publice. Acestea sunt administrate de către compania Piețe SA, subordonată Primăriei municipiului Timișoara. Piețele din Timișoara se prezintă în condiții ceva mai bune decât cele de la Iași. Recent însă, în orașul de pe Bega a izbuncit un scandal-monstru între noul primar Dominic Fritz și Ionuț Nasleu, directorul de la Piețe SA.
Ultimul a acuzat că Primăria nu a investit nimic, în vreme ce primarul i-a cerut demisia directorului după un incendiu la piața de flori. Nasleu a susținut că Piețe SA a acumulat datorii pentru că a făcut investiții în toate spațiile în locul Primăriei. Piețele Timișoarei sunt acoperite și mult mai spațioase decât cele ale Iașului.
O piață modernă a fost inaugurată acum câțiva ani în municipiul Vaslui. Investiția în Piața Agroalimentară „Traian” s-a întins pe o suprafață de circa 2.200 de metri pătrați, investiția la vremea respectivă fiind de 3,5 milioane de lei. A fost considerată ca fiind cea mai modernă piață din Moldova.