Descoperire revoluționară! Noile schelete găsite în piramide rescriu istoria Egiptului Antic

Arheologii au fost mult timp convinși că mormintele piramidale din Egiptul Antic erau rezervate exclusiv elitei. Totuși, o descoperire recentă schimbă complet această percepție: analiza scheletelor găsite în interiorul unor piramide dezvăluie că muncitori obișnuiți ar fi fost, de asemenea, îngropați acolo.

Aceste concluzii, publicate în Journal of Anthropological Anthropology, contrazic narațiunea tradițională despre aceste monumente impunătoare și ar putea rescrie modul în care înțelegem practicile funerare ale civilizației egiptene.

RomaniaTV

Peste 10.000 de bugetari vor fi concediaţi, anunţul de la Ministerul de Finanţe

Observatornews.ro

Subiecte la matematică, simulare Bacalaureat 2025. Care este structura exercițiilor în acest an

O descoperire care contrazice credințele istorice

Studiul a fost condus de Sara Schrader, profesor de arheologie la Universitatea din Leiden, Olanda, care a lucrat peste un deceniu la situl arheologic Tombos, situat în Sudanul de Sud. Aici, cercetătorii au identificat cinci piramide din cărămidă de noroi, în interiorul cărora se aflau atât obiecte funerare, cât și rămășițe umane. Această zonă a fost sub control egiptean în urmă cu 3.500 de ani, în perioada de apogeu a civilizației egiptene.

În mod surprinzător, analiza scheletelor a relevat două tipuri distincte de indivizi: unii cu semne vizibile de uzură musculară intensă, indicând o viață de muncă grea, iar alții cu o activitate fizică redusă, sugerând un trai mai confortabil. Această constatare i-a determinat pe cercetători să concluzioneze că piramidele nu erau destinate exclusiv aristocrației, așa cum se credea anterior.

„Cred că am presupus prea mult timp că piramidele erau doar pentru bogați”, a declarat Schrader, potrivit New Scientist.

Piramidele: Loc de odihnă pentru elită și muncitori?

Tradițional, se credea că doar nobilii egipteni beneficiau de înmormântări în piramide, însă noile dovezi sugerează că aceste monumente ar fi adăpostit și persoane de rang inferior. Conform teoriei echipei de cercetare, indivizii din clasa superioară ar fi putut comanda aceste piramide atât pentru ei înșiși, cât și pentru membrii apropiați ai familiei, dar și pentru slujitorii lor. Motivul? Credința că aceștia îi vor continua să îi servească și în viața de apoi.

„Dacă acești indivizi harnici au avut într-adevăr un statut socio-economic inferior, acest lucru contrazice ideea că doar elita era îngropată în morminte monumentale”, au concluzionat cercetătorii.

Nu toți experții sunt convinși de această reinterpretare a istoriei funerare egiptene. Egiptologul britanic Aidan Dodson a propus o teorie alternativă, sugerând că indivizii cu activitate fizică intensă ar fi putut fi aristocrați care se antrenau pentru a-și menține statutul.

Schrader a contestat această ipoteză, argumentând că dovezile din alte situri arheologice arată o separare clară a stilurilor de viață între elite și clasele muncitoare.

Mai mult, unii cercetători au luat în considerare posibilitatea ca aceste persoane să fi fost victime ale sacrificiilor umane. Totuși, Schrader a respins această teorie, explicând că sacrificiile umane erau o practică abandonată cu aproximativ 500 de ani înainte de perioada studiată.

Rescrierea istoriei

Descoperirea din Tombos demonstrează că istoria nu este niciodată fixă, iar cu fiecare săpătură, adevărul poate fi reconfigurat. Echipa de cercetători plănuiește să continue investigațiile, folosind tehnici moderne de analiză biomoleculară pentru a obține o imagine și mai clară asupra trecutului.

„Cu săpăturile continue, datarea și analiza biomoleculară, interpretările despre experiențele trăite în trecut pot fi complet modificate”, au declarat cercetătorii.

Astfel, aceste noi dovezi nu doar că schimbă percepția asupra piramidelor, dar și ridică întrebări fundamentale despre organizarea socială și credințele egiptenilor antici. S-ar putea ca mormintele faraonilor să fi fost mai democratice decât am crezut vreodată?