Descoperire inedită. A stat ascuns 400 de ani fără ca nimeni să ştie de el

Descoperire inedită. Un manuscris ce a stat ascuns timp de 400 de ani în arhiva Bibliotecii Palatului Lambeth din Londra a fost atribuit Reginei Elisabeta I.

Acesta a fost descoperit de către un istoric literar de la University of East Anglia l-a descoperit la Londra. Potrivit acestuia elementele care indicau traducerea uneia dintre cărţile istoricului roman Tacit (Tacitus) îi aparţin reginei.

John-Mark Philo a intrat la idei când a observat tipul de hârtie pe care era scrisă traducearea. Tipul de hârtie ”a fost folosit mai ales” de curtea dinastiei Tudorilor în ultimul deceniu al secolului XVI.

Stirile PROTV

Prinţesa Kate împlineşte 43 de ani. Cum își sărbătorește ziua de naştere și ce își dorește să realizeze în 2025. GALERIE FOTO

RomaniaTV

EXCLUSIV Cât costă ceasul din celebrele poze de campanie ale lui Călin Georgescu. Piesa rară se mai găsește numai la licitație

Descoperire inedită. A stat ascuns 400 de ani fără ca nimeni să ştie de el

„Până la urmă nu era decât un singur traducător la Curte. Acesta a folosit acest tip de hârtie în corespondenţa privată. Regina însăşi”, a explicat Philo.

Hârtia prezintă în filigran cu un leu ridicat pe labele din spate şi iniţialele G.B străjuite de un arc. Este aceeaşi hârtie filosită de Elisabeta I pentru scrisorile private.

Argumentul hotărâtor a fost însă scrisul de mână. Traducerea era copiată de un secretar dar documentul prezenta multe corecturi şi adăugiri realizate de mâna reginei. Scrisul Elisabetei I se distinge prin faptul că nu este la fel de lizibil şi de îngrijit precum cel al secretarului.

„Corecturile făcute traducerii se potrivesc cu scrisul Elisabetei din ultima perioadă, care era, ca să spunem elegant, grăbit”, a comentat cercetătorul.

Ce căuta Regina Elisabeta I in textele lui Tacitus

„Cu cât te aflai mai sus în ierarhia din vremea Tudorilor, cu atât puteai să scrii mai urât. Pentru regină, lizibilitatea era problema altcuiva”. Specialistul susţine că este posibil ca regina să fi studiat textul pentru a căuta îndrumare în problemele legate de conducerea ţării.

Traducerea cuprinde un fragment din istoria dedicată Romei de (Tacitus), fragment care surprinde moartea lui Augustus, impunerea împăratului Tiberius şi concentrarea puterii în mâna unei singure persoane.

Philo explică faptul că istoricul roman „a fost considerat mereu un savant subversiv, iar mai târziu, în timpul domniei lui Carol I, era văzut chiar drept anti-monarhic”. Potrivit cercetătorului, interesul reginei ar fi putut să fie orientat tocmai spre modurile în care poate evita greşeli ce ar fi afectat regalitatea.

Traducerea semnată de Elisabeta I din Tacit a apărut joi în Review of English Studies.

În timpul vieţii, regina Elisabeta I a realizat mai multe traduceri în şi din latină, franceză şi italiană. Printre autorii din care se ştia până acum că a tradus se numără Cicero, Seneca, Jean Calvin, Petrarca şi Margareta de Navarra.