Descoperire arheologică remarcabilă la Băile Figa! Artefacte din lemn vechi de 3.000 de ani, „excepțional de bine conservate”, surprinse în imagine

Fotografiile postate pe Facebook prezintă, printre altele, un baros, un jgheab şi o troacă de lemn de mari dimensiuni, cu o vechime estimată la circa 3.000 de ani, folosite, cel mai probabil, la perforarea şi desprinderea blocurilor de sare cu ajutorul apei.

Băile Figa este unul dintre cele mai relevante situri de exploatare a sării din toată Europa

„În aceste zile colegii noştri arheologi şi cercetători se află la Băile Figa pentru noi activităţi de cercetare şi săpături sistematice, ce se reiau anual, iar la ora actuală, acest şantier arheologic este considerat unul dintre cele mai importante din România şi cele mai relevante din Europa, privind exploatarea preistorică a sării (…)

Băile Figa este singurul sit de exploatare a sării cercetat vreodată în mod sistematic în Bazinul Carpatic şi, în acelaşi timp, unul dintre cele mai relevante situri de acest gen din toată Europa. Potenţialul arheologic al sitului şi peisajului Băile Figa rezidă în principal în vestigii preistorice, protoistorice, medievale şi post-medievale de exploatare a sării şi lemnului şi a altor ocupaţii complementare acestora”, menţionează reprezentanţii muzeului, pe pagina de socializare a instituţiei.

Instalaţii, unelte şi ustensile de lemn „excepţional de bine păstrate”

Aceştia au menţionat că artefactele descoperite în situl arheologic de la Băile Figa sunt „excepţional de bine păstrate”, iar acest lucru se datorează tocmai faptului că au stat în nămol sărat şi au avut condiţii foarte bune de conservare.

„În cadrul acestui sit se păstrează, mult mai bine decât în cele mai multe situri arheologice, numeroase urme ale paleomediului din Holocenul mediu şi târziu. Acestea sunt excepţional de bine conservate, datorită mediului salin, anaerob, umed şi izolat de lumină solară, pe care le asigură nămolul sărat, în care cele mai multe dintre acestea se află.

Astfel, salinitatea şi lipsa oxigenului împiedică instalarea microbilor – agenţi principali ai descompunerii substanţelor organice, lipsa luminii solare nu permite carbonizarea urmelor vegetale, iar umiditatea permanentă asigură elasticitatea şi, respectiv integritatea fibrei şi ţesutului lemnului arheologic.

Potenţialul sitului privind arheologia lemnului rezidă în structuri, instalaţii, unelte şi ustensile de lemn bine conservate, adesea cu urme vizibile de prelucrare şi utilizare. În momentul de faţă, lotul artefactelor pre şi protoistorice de lemn de la Băile Figa reprezintă pe departe cea mai generoasă sursă din Europa de sud-est pentru reconstituirea diverselor aspecte ale exploatării pre şi protoistorice a lemnului”, se mai arată în postarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Bunurile prelevate din sit urmează să fie depozitate corespunzător pentru a fi ferite de lumina directă a razelor solare şi pentru menţinerea umidităţii iniţiale, urmând ca în următoarea etapă specialiştii restauratori să intervină cu tehnici specifice, precum desalinizarea şi stabilizarea lemnului, respectiv chituire, finisare, impregnare cu ceară de antichizare, peliculizare finală cu şelac.

Colectivul implicat în cercetarea sitului din Băile Figa este format din dr. Valerii Kavruk, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic, dr. Anthony F. Harding (Universitatea Exeter – Anglia), arheolog expert, membru al Academiei Britanice, muzeografii dr. Dan Buzea, drd. Puskas Jozsef, Iuliana Bartok şi dr. Dan Ştefan de la Muzeul Naţiona al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe şi dr. Radu Iustinian Zăgreanu de la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.